Trebuie să recunoaştem deschis că, în prezent, în România, odată cu asumarea PNGD, în rândul autorităţilor şi decidenţilor s-a instalat starea de automulţumire, de linişte păguboasă prin încetineala deciziilor, lipsa de fermitate şi non-decizie investiţională în domeniu. Numai astfel se explică, de exemplu, de ce nu este introdusă generalizat, la nivel naţional, imperativ şi punitiv, colectarea separată a deşeurilor sau închiderea urgentă a depozitelor neconforme.
PNGD este asumat ca un document naţional, recunoscând că gestionarea deşeurilor este una dintre problemele critice cu care se confruntă România în prezent. Însă PNGD ca un document de etapă independentă, nu este purtător de decizii. Astfel, Planul rezumă viziunea pe termen lung, defineşte principii şi obiective, sarcina principală fiind asigurarea consistenţei de planificare pentru decizie.
În continuare, în domeniul deşeurilor se menţin prevederi legislative birocratice, de blocaj în acţiuni şi alte tipuri de obstacole. Constatăm şi se recunoaşte deschis, unanim, că legislaţia actuală în domeniul deşeurilor necesită urgente completări, ajustări, modificări, simplificări, alinieri, armonizări pentru a deschide cu adevărat şi imediat oportunităţile şi potenţialul de lucru eficient, la standarde europene, private şi în parteneriate public-private pentru rezolvarea problemelor de mediu, în particular privind deşeurile.
Totuşi, România şi-a asumat Economia Circulară. Aceasta poate reinventa Economia românească. Trebuie asumată pentru viitor ideea „zero deşeuri la groapă”, iar reciclarea să fie implementată, respectiv cantitatea reciclabilului să fie mai mare. Obiectivul de bază al tuturor programelor, proiectelor, măsurilor de dezvoltare este asigurarea unei calităţi superioare a traiului membrilor comunităţilor, a unei dezvoltări economice regionale de durată, pe lângă menţinerea valorilor de mediu sau a refacerii acestora, dacă este necesar.
Reutilizarea deșeurilor municipale, ca materie primă
Întrucât economia contemporană este preponderent liniară, considerăm că în România, prin recunoaşterea întâietăţii ecotehnologiilor pentru energie şi materii prime se ajunge la introducerea circularităţilor, care antrenează deşeurile municipale, reziduurile materiale ş.a. în utilizări ale acestora în regim de sustenabilitate productiv economică.
Pe de altă parte, observăm că în România lipseşte o strategie coerentă pentru caracterizarea generică a întreprinderii de mediu, iar mediul adesea este considerat o barieră, un obstacol în derularea afacerilor. De aceea este oportună recurgerea la clusterizarea economică şi industrială circulară. Astfel se motivează recurgerea la conceptualizarea tratării termice avansate a deşeurilor pentru obţinerea de energie. Este nevoie de transformarea economiei liniare în economie circulară bazată pe reciclarea și revalorificarea deşeurilor. Reziduurile şi, într-o anumită măsură, deşeurile nu trebuie să îmbrace forma de „accidente”, ci trebuie asumate drept „consecinţe”. Materialele deja utilizate pot deveni surse de materiale, prin reciclări.
SC Supercom SA prin Centrul de Eco-Inovare a introdus concepţia nouă a ierarhiilor cu importanţă şi cauzalităţi referitoare la rezultatele raportului „exploatare resurse/tratare energotermică avansată a deşeurilor” într-o circularitate formată din condiţionalităţi pentru afaceri de mediu. Administrarea circularităţii în economia circulară este o idee nouă, care se adaugă „administrării lumii tehnologiilor” cu toate finalităţile lor colaterale. Circularitatea energetică, de exemplu, trebuie în mod continuu completată tactic, strategic şi conceptual.
Cultura ecologică, între micromediu și macromediu
Pentru obiectivul Complex Integrat pentru Tratarea Energo-Termică Avansată a Deşeurilor - CITETA propus pentru Regiunea de Dezvoltare 8 Bucureşti-Ilfov, se evidenţiază relaţiile dintre costuri, sarcinile ecotehnologice şi cele productiv industriale în valorificarea deşeurilor municipale. Ca atare, Grupul Industrial SC Supercom SA devine „creator de cultură ecologică”, între micromediu şi macromediu. Un sistem pentru „ecologizarea industrială” în contextul aplicării unui proiect pentru un Complex Integrat pentru Tratarea Energo-Termică Avansată a Deşeurilor - CITETA în regiunea Bucureşti-Ilfov reprezintă o integrare modulară pentru prevenirea, colectarea şi valorificarea deşeurilor municipale, ajungându-se la punerea în funcţiune a unei aşa-numite „mină urbană”. Totodată, reducerea risipei împreună cu ecologizarea producţiei stau la baza producerii de energie nouă din transformări aferente reciclărilor.
Complexul integrat propus reprezintă o premieră antreprenorială ecotehnologică şi poate fi implementat în circa 36 de luni, asigurând prelucrarea a 225.000 de tone de deşeuri municipale din zona studiată. Cenuşile de vatră şi cele zburătoare se pot trata pentru obţinerea de materiale neferoase şi feroase, vitroase şi inerte reutilizabile, iar prin alimentarea cu 30 tone/h deşeuri se pot obţine 7,5 MW energie electrică în reţea, respectiv 30 MW obţinuţi în termoficare.
Consumatorii devin utilizatori
Viziunea nouă, promovată în context de SC Supercom SA, se referă şi la legarea sistemului uzinal cu Sistemul Energetic Naţional şi cu sistemele de termoficare din proximitate, în Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov. Din Complexul integrat (CITETA) nu se elimină în mediul înconjurător niciun fel de reziduu sau deşeu, gradul de recuperare-valorificare fiind de 100%. Prognoza tehnologică trebuie transformată în ecoprognoză. Bazele conceptuale ale transformării „consumatorilor” în „utilizatori”.
Este obişnuit ca în prezent să se vorbească despre o economie mai circulară. Obţinerea de valoare adăugată din resursele refolosite este însă o opţiune care ar putea justifica pe deplin antreprenoriatul ecologic aşa cum, de exemplu, îl practică SC Supercom SA. Aşadar, diversitatea, complexitatea şi noul conţinut al societăţii şi economiei României din secolul XXI reprezintă sursă de vulnerabilitate dacă resursele materiale şi energetice nu sunt folosite raţional, ori „în întregime”. Omul, ca fiinţă socială, are capacitate enormă de a organiza societatea, însă adesea, prin neangajamentul său ecologic, determină punerea în pericol chiar a omului ca făptură biologică. Se constată că unele materiale valoroase sunt considerate deşeuri, în loc să servească drept materii prime într-un nou ciclu de producţie. La SC Supercom SA, pe acest aliniament cercetarea şi inovarea reprezintă baza practică de avans competitiv a economiei circulare.
Dispariţia deşeurilor poate fi o urmare a capacităţii fiecăruia de înţelegere a felului cum părţile - producător şi consumator, interacționează, şi mai ales cum se influenţează, condiţionează într-un întreg în societate. Cunoştinţele folosite pentru „consolidarea capacităţii de cunoaştere” în întreprinderea de mediu - aşa cum, de exemplu, se întâlnesc în cazul S.C. Supercom S.A., Bucureşti - sunt, în esenţă, economice şi manageriale, respectiv suport pentru capacitatea tehnologică a întreprinderii în economia circulară.
Gospodărirea Integrată a Deşeurilor (GID)
Gospodărirea Integrată a Deşeurilor (GID) este esenţială pentru comunitate, din considerente precum: capacitatea depozitelor este în reducere continuă; unele materiale din deşeuri constituie surse naturale rare, ceea ce determină recuperarea lor, reducându-se implicit impactul asupra mediului şi ridicându-se calitatea vieţii; materialele din deşeuri reprezintă oportunităţi de a declanşa activităţi de afaceri.
Acum, în Noua Economie Circulară nu se mai pune problema „tehnologiilor defectuoase”, întrucât apare legătura cu Noua Economie bazată pe Cunoaştere, care fundamentează aproape ideal construcţia şi funcţionarea unei tehnologii, devenită astfel ecotehnologie.
Din experienţa de peste trei decenii de funcţionare a S.C. Supercom S.A. Bucureşti se deduce că dispunerea de informaţii de mediu este fundamentală pentru asigurarea funcţionării întreprinderilor de mediu. Pe această bază, o entitate organizaţională precum S.C. Supercom S.A. Bucureşti se poate axa pe anumite tipuri de deşeuri, pe compartimente tactice de acţiune, devenind operator autorizat integrat în sistemul general de mediu.
Reconceptualizarea risipei
Ideală este asumarea monitoringului integrat al domeniului său de competenţă, respectiv monitorizarea dimensiunii fenomenului de „apariţie şi gestionare a deşeurilor” (periculozitate, tipuri de afectări, impact ş.a.). În 2022, creşterea preţurilor materiilor, materialelor şi energiei, alături de deteriorările vizibile ale mediului stau la baza reconceptualizării, regândirii modului de acţiune în faţa risipei. Risipa este un dat comportamental, reflectat concret şi în sfera materiilor, materialelor şi energiei, în resurse ca atare. Unele căi de diminuare sau evitare a risipei se referă la circularitatea indusă deşeurilor, reziduurilor. Dacă în formula clasică, tradiţională, dominată de activitatea primordială de „strângere” a deşeurilor, de „colectare a deşeurilor”, forţa de muncă avea un cost relativ comparabil cu alte costuri din alte domenii ale economiei autohtone, acum, în condiţiile ecotehnologizării circulare, creşterea costului forţei de muncă este mai mare, înregistrându-se tendinţe de creştere a consumului.
Specialiștii SC Supercom SA consideră că se poate obține creşterea productivităţii şi în sfera deşeurilor odată cu dezvoltarea pe orizontală a lanţului valoric, prin obţinerea de valoare adăugată. Aceasta este, de fapt, premisa esenţială a instaurării economiei circulare bazate pe cunoaștere şi regăsirea acesteia în conţinutul Economiei Generale.