Datoria publică a statului român (directă şi a administraţiei publice locale) a crescut cu aproape 5,8 miliarde de lei (circa 1,3 miliarde de euro) în primele opt luni ale anului. Ea a crescut de la 306,47 miliarde de lei (68,1 miliarde de euro), cât era în ianuarie, la 312,264 miliarde de lei (69,4 miliarde de euro ) în luna august, potrivit ultimelor date publicate de Ministerul de Finanţe. Suma reprezintă 41,8% din PIB, iar procentul se apropie alarmant de pragul critic de 45% din PIB, calculat de BNR. Depășirea acestuia crește probabilitatea de recesiune economică la peste 50 %, spun specialiştii de la banca centrală.
Situaţia este mult mai dezastroasă dacă ne uităm la cheltuielile administraţiei publice şi dăm la o parte datoria făcută de administraţiile locale, inclusă în datoria publică a statului român. Administraţia publică avea o datorie de 290, 246 miliarde de lei în ianuarie 2016 care a crescut cu 6,2 miliarde de lei până la 296,37 de lei, la finele lunii august. Puţin peste jumătate (166,2 miliarde de lei) din sumele împrumutate de statul român provin de la băncile locale, iar restul de pe piaţa externă.
Cheltuielile publice au scăpat de sub control
Deficitul bugetar, adică diferenţa dintre încasările şi cheltuieile statul român, din primele nouă luni, a fost de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB. Majorare vine, în bună parte, din creşterea salariilor şi a pensiilor speciale. Salariului minim a avansat cu 200 de lei începând cu 1 mai 2016, de la 1.050 de lei la 1.250 de lei. De asemenea, pensiile speciale costă bugetul în jur de un miliard de euro, potrivit unor estimări. Statul se împrumută pentru a putea rostogoli datoriile şi să asigure finanţarea deficitul bugetar în creştere.
Un pic peste 10 miliarde de lei, circa 2,2 miliarde de euro, este, în medie, costul datoriei publice din acest an. Asta înseamnă circa 185 milioane de euro lunar. Este vorba de dobânzile şi comisioanele pe care le plăteşte statul român. Aproape 1,2 miliarde de euro sunt costurile cu datoria externă şi restul este dobânda şi comisioanele aferente împrumuturilor interne.
La un pas de nivelul maxim
România este acum foarte aproape de plafonul maxim de îndatorare, deşi multe ţări din UE sunt mult mai îndatorate decât noi, iar criteriile de la Maastricht permit un nivel de împrumut pentru o ţară de 60% din PIB. Totuşi, analiştii economici spun că o datorie de 40% din PIB este mare pentru guvernul român pentru că nu are de unde să împrumutăm atâţia bani.
Băncile locale, ca principali finanţatori pe piaţa locală, sunt deja supraexpuse faţă de statul român, având în vedere raportul dintre total expunere şi total active, care este 21%, cel mai mare din Europa.
“ Finanțarea sectorului public de pe piața internă este masivă și concentrată doar la nivelul sectorului bancar, iar o eventuală extindere a datoriei publice nu se va putea realiza tot de la bănci”, a avertizat BNR în raportul de stabilitate financiară. În afară de bănci, datoria internă este finanţată de fondurile de pensii, firmele de asigurare şi fondurile de investiţii. Aceste instituții financiare nebancare din România au, de asemenea, expuneri importante față de sectorul public, având şi ele un spațiu redus de a-şi mai majora portofoliile în această direcție. Sectorul asigurărilor deține cinci miliarde lei (34 % din active care acoperă rezervele tehnice), fondurile de investiții 10,3 miliarde lei (25 % din activ), iar fondurile de pensii 13,7 miliarde lei (68 % din activ, limita în acest caz fiind de 70 %).
Un pic peste 45% din datorie este în lei, ea scăzând faţă de anul 2000 când a fost de 60%. Scăderea arată că Finanţele au decis o diversificare a surselor de finanţare externe. Datoria în euro reprezintă 44,2%, iar cea în dolar numai 9,5%.
Fiecare român avea o datorie de 3.652 de euro, aferentă împrumuturilor statului român, în august 2016. Cu 68 de euro mai mult decât în luna ianuarie
Date pentru grafic
Datoria publică s-a dublat între 2008-2013
Anul Miliarde euro
2000 10,48
2002 12,56
2004 14,07
2006 18,73
2008 27,54
2010 45,38
2012 55,78
2014 65,9
2016 (august) 70
Sursa: MF
În timpul guvernării Boc (decembrie 2008 - februarie 2012) datoria publică a României a explodat. Ţara s-a împrumutat peste măsură, generaţii întregi vor trage ca să plătească datoriile şi dobânzile aferente. Împrumutul de la FMI în valoare de 20 de miliarde de euro a fost cel mai mare luat vreodată de România, dar mai mult de jumătate din împrumut a rămas în rezervele BNR.