Gândit în 2013 ca o gură de oxigen pentru modernizarea capacităţilor de producţie energetice, Planul Naţional de Investiţii (PNI) este încă departe de atingerea obiectivului pentru care a fost constituit. După aproape cinci ani de la înfiinţarea lui, din lista celor 29 de proiecte de investiţii negociate cu Comisia Europeană, au fost finanţate doar patru proiecte. Între timp, multe din ele au fost descalificate după ce le-a expirat termenul de eligibilitate.
Prin PNI poate fi finanţată 25% din valoarea cheltuielilor eligibile a proiectelor de investiţii făcute de producătorii de energie pentru modernizarea capacităţilor în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Pentru cele 29 de investiţii aprobate în cadrul PNI, până în prezent au fost aprobate doar patru cereri de finanţare: două din partea Complexului Energetic Oltenia, una din partea OMV Petrom şi una de la Romgaz.
Capacităţi învechite, randamente scăzute
-Circa 30% din capacităţile de producţie au depăşit durata de 30 de ani de funcţionare, iar 25% au o durată de 40 de ani;
-Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate faţă de nevoile actuale, iar 80% sunt folosite exclusiv pentru termoficarea urbană;
-Gupurile termoenergetice au performanţe reduse cu randamente de aproximativ 30%, cu excepţia unor grupuri pe cărbune reabilitate;
OMV Petrom, marele câştigător
Cei mai mulţi bani din PNI i-a luat compania OMV Petrom pentru constructia centralei de la Brazi. O investiţie greenfield în valoare de peste 500 de milioane de euro, pentru care i s-a aprobat un ajutor de stat de 90,8 milioane de euro. Finanţarea acestei proiect prin PNI a stârnit o serie de controverse, având în vedere că investiţia pornise înainte să fie înfiinţat PNI, iar finanţările erau destinate producătorilor de energie pe bază de cărbune şi nu pe gaze cum este centrala de la Brazi. Din acest motiv, finanţările prin PNI au şi fost blocate o lungă perioadă, punând-se chiar problema desfiinţării lui. „Scopul înfiinţării PNI a fost sprijinire producătorilor de energie pe bază de cărbune, adresându-se în mod direct marilor complexuri energetice Oltenia şi Hunedoara. Din păcate ei s-au obişnuit doar să ţipe că statul nu-i ajută, dar nici nu au făcut nimic pentru a se moderniza. De exemplu CE Hunedoara nu a făcut niciun proiect prin PNI”, ne-au declarat surse din piaţa de energie.
CEO se uită lung după bani
Ceva mai bine stă Complexul Energetic Oltenia (CEO) care a reuşit reabilitarea a două blocuri energetice, unul la termocentrala Rovinari şi unul la termocentrala Işalniţa. Pentru aceste proiecte i s-a aprobat anul trecut un ajutor de stat în valoare de 21 de milioane de euro. Deşi investiţiile au fost făcute, în conturile complexului nu a intrat deocamdată niciun ban de la PNI. Printr-o hotărâre adoptată anul de Guvernul Cioloş, la propunerea fostului ministru al Energiei, Victor Grigorescu, cele 21 de milioane de euro au fost eşalonate la plată până în anul 2020, dar nici aşa banii nu vin. Cei de ici se plâng că în timp ce statul uită să-şi onoreze promisiunile, ei sunt obligaţi să cumpere în fiecare an certificate verzi în valoare de 330 de milioane de lei pentru că acelaşi stat nu a trecut complexul pe lista marilor consumatori de energie scutiţi de achiziţionarea certificatelor. Mai mult, CE Oltenia a reuşit să facă investiţii de 1,5 miliarde de euro pe partea de mediu, din care 500 de milioane au fost asigurate din credite bancare.
Cu toate că cele 21 de milioane de euro pe care trebuie să le încasăm pentru investiţiile făcute ne-au fost eşalonate la plată, până astăzi nu am văzut niciun ban de la PNI. Guvernele îşi aduc aminte de noi doar iarna, când sistemul energetic este în pericol. Dumitru Pârvulescu, liderul Federaţiei Naţionale Mine Energie din CEO
La începutul acestui an, Ministerul Energiei a aprobat pentru Romgaz cofinanţarea prin PNI a unei unei noi centrale pe gaze la Iernut, valoarea totală a investiţiei fiind de 268 de milioane de euro.
Majoritatea finanţărilor, aproape de expirare
Potrivit raportului ANRE privind eficiența energetică pe 2016, publicat recent, din cele 29 de investiții cuprinse în PNI, 25 nu au primit finanţare. Trei dintre ele au fost depuse, dar dosarele au fost respinse, iar 22 de proiecte nu au fost depuse niciodată. Dintre acestea din urmă mai pot fi depuse doar trei proiecte, restul fiind deja descalificate după ce le-a expirat termenul de depunere. Astfel, mai pot spera la finanţare CEO Craiova II-centrală de cogenerare cu ciclu combinat cu turbină pe gaz, până la 31.12.2018; CE Turceni-reabilitarea și modernizarea blocului energetic nr. 3, de 330 MW, pe lignit, până la 31.12.2017 și Electrocentrale București-construcţia unei termocentrale la Fântânele-până la 31.12.2017. Ultimul proiect, care ar fi trebuit realizat împreună cu o companie japoneză, nu mai are însă nicio şansă de realizare după ce Ministerul Energiei a decis anul trecut că el nu mai este o prioritate.
Societăţile Electrocentrale Galați, Adrem Invest, termocentrala Deva (CEH), Brăila Power, CET Brăila, termocentrala Paroșeni (CEH) sau Vilcet Energy au renunţat la proiectele care urmau să fie cofinanţate prin PNI pentru că nu au mai avut resurse financiare pentru implementarea lor.
O listă prost întocmită
Surse din piaţa de energie susţin că în acest moment cel mai bine ar fi ca Guvernul să renegocieze cu Comisia Europeană lista proiectelor, în condiţiile în care cele mai multe sunt ca şi îngropate. „Ideea ajutorului de stat pentru investiţiile făcute de producătorii de energie a fost una bună. Din păcate însă, pe lista de priorităţi au fost trecute multe proiecte despre care se ştia, din start, că nu vor fi făcute. A fost un fel de heirupism românesc, iar rezultatele se văd”, susţin surse din piaţa de energie. Pentru cei de la Bruxelles nu ar fi nici o problemă dacă România ar renunţa la acordarea acestui ajutor de stat în lipsa proiectelor fezabile pentru că banii obţinuţi din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră s-ar face venit la bugetul de stat care şi aşa, este în suferinţă.
Înlocuirea capacităţilor de producere a energiei electrice necesită investiţii de până la 14 miliarde de euro, acestea urmând să fie făcute, teoretic, până în 2030