Sunt cuvintele filosofului Octavian Paler, un critic acerb al clasei politice românești. În prag de Înviere, Jurnalul Național a căutat moralitatea şi onoarea printre oamenii politici care conduc România zilelor noastre. În ultima vreme, deși în spaţiul public s-au auzit tot mai des noțiuni ca smerenie sau moralitate - cuvinte aproape golite de conţinut - iar liderii partidelor românești au promis criterii de integritate, mulți primari candidează fără jenă în ciuda anchetelor penale şi a deciziilor definitive ale instanţelor, în timp ce alţi aleşi ai neamului, condamnaţi definitiv sau în primă instanţă, își păstrează fără nicio remuşcare funcțiile sus-puse în partide și în Parlament.
„Nici nu intră în discuție așa ceva. Hai că în viața politică nici nu a fost vreodată moralitate, dar nici în viața civilă nu se mai pune accentul său mă rog, nu mai are greutate chestia asta cu moralitatea. Moralitatea este o chestiune care e combinată cu demnitate, cu educație, cu bun-simț, nu mai există la noi așa ceva. Poate doar ca termen, dar ca efect nu mai există”, mărturiseşte Mădălin Voicu. Deputatul PSD susţine că cei care au cu adevărat caracter şi moralitate sunt dați la o parte ori nu sunt băgați în seamă în politica românească. „Asta s-a întâmplat în perioada pre și interbelică. După cel de-Al Doilea Război mondial, în toată lumea lucrurile au început să se modifice, în rău. În sensul că domeniul politic este o chestiune care are nuanță de curvăsărie, de falsitate, de lucruri spuse pe ascuns, cu perdea. Erau oameni care aveau, într-adevăr, mai multă educație, dar nu se pune problema în zilele noastre despre vreo anumită formă de demnitate sau caracter la mulți dintre oamenii politici”, spune deputatu, anchetat şi el într-unul din dosarele DNA.
„Parlamentul traseiştilor!”
Liberalul Puiu Hașotti ne-a oferit o lecție de istorie, legată de moralitatea pe cale de dispariție. „Cu regret am constatat că în viața politică moralitatea aproape a dispărut, spre deosebire de anii din trecut. În politică sunt compromisuri compromițătoare și compromisuri necompromițătoare. Din păcate, acum se fac numai compromisuri compromițătoare. Părerea mea este că și politica are moralitatea ei. Migrația politică, de exemplu, este o chestiune imorală, categoric. Ăsta a devenit sport național. La ora actuală, aproape o treime dintre parlamentari au migrat. Ceea ce este incredibil”, dezvăluie senatorul PNL care povesteşte că în Finalnda, din 1921 până în prezent, a existat un singur caz de migrație politică iar în Anglia, ultima migrație politică s-a petrecut acum 25 de ani. „Niciodată. Nici măcar în țările așezate, și o spun din experiență, politicienii nu au avut niciodată o imagine bună. Singura diferență era că erau altfel, erau în primul rând niște oameni cultivați. Acum 15-20 de ani erau parlamentari cu o anumită cultură, însă niciodată nu au fost niște exemple”, se plânge liberalul Hașotti. Florentina Jipa, senatoarea UNPR recunoscută pentru mirul care l-a sfinţit pe Dan Şova, are însă o altă părere. „De ce să nu existe? Există, desigur, dar depinde de fiecare. Nu pot să apreciez eu ce moralitate au alții. Eu pot să mă gândesc la mine. Nu pot eu să îi iau și să îi analizez în bloc, fiecare e cu personalitatea lui. Mai sunt și oameni de o altă calitate și nu poate nimeni să nege acest lucru. Dacă vă referiți la curajul de a mai avea o părere sau o opinie, trebuie privit din alt unghi. Unii sunt pur și simplu paralizați de evenimentele din ultimul timp și cred că se vede cu ochiul liber. Câți mai au curajul să vorbească? S-a instituit o tăcere din teamă. De ce să ne fie teamă?”, se întreabă, retoric, senatoarea Jipa.
„Hai să fim serioşi...”
„Pot să-l citez pe Caragiale? <
„Politica ar trebui să fie un lucru nobil în măsura în care un om politic își dedică timpul, calitățile și energia pentru a promova valorile democratice necesare în măsură să ridice o societate, să îi ajute pe semeni să își exercite drepturile și să aibe șanse reale să își împlinească aspirațiile. Dacă mulți dintre politicieni se folosesc de politică pentru interesele lor personale ori de grup, atunci ei devin mai degrabă un factor nociv pentru societate. Puterea cu care ei ajung să fie învestiți, în loc să fie folosită pentru interese generale ori pentru a sprijini diferite categorii sociale, se transformă într-o unealtă care nu este utilizată pentru împlinirea aspirațiilor celor care i-au ales, ci pentru scopuri personale care, adesea, sunt contrare celor ale cetățenilor”, este radiografia făcută de Remus Cernea. Deputatul ecologist spune însă că actuala clasă politică poate fi schimbată prin votul cetăţenilor. „Chiar și în România de astăzi mai există și politicieni care urmează un ghid moral și de valori. Ar fi o eroare să îi considerăm pe toți la fel, lipsiți de scrupule și tributari intereselor personale. Sper însă ca anul acesta, la alegeri, să avem prilejul să susținem voci alternative față de PNL și PSD care să acceadă în consiliile locale și în Parlament astfel încât să forțeze o schimbare în bine substanțială a modului în care se face politică în țara noastră”, speră Remus Cernea.
„Dacă nu mă oprea morala, dacă nu mă oprea controlul judiciar, dacă era o altă situaţie, sigur că eram prezent acolo (n.r. - candidat la Primăria Capitalei)”
Sorin Oprescu, fost primar general al Capitalei
”Am decis să rămân în continuare preşedintele PSD să gestionez campania electorală. Sentinţa o consider profund nedreaptă”
Liviu Dragnea, preşedintele condamnat al PSD
„Politica este arta de a căuta o problemă, de a o găsi, fie că există sau nu, de a o diagnostica incorect pentru a aplica tratamentul necorespunzător”
George Eliot, scriitor britanic