Ungaria și Polonia și-au folosit dreptul de veto împotriva bugetului multianual 2021-2027 și a planului de recuperare după pandemia de coronavirus a UE. Poziția celor două state vine ca urmare a disensiunilor apărute pe tema statului de drept și a migrației, scrie Reuters.
La rândul său, Slovenia, este de partea opozantelor, manifestându-se împotriva condiționării accesului la fondurile europene de respectarea statului de drept.
"Numai o instanţă judiciară independentă poate spune ce este statul de drept, nu o majoritate politică", a declarat Janez Jansa, șeful executivului din această țară, într-o scrisoare adresată preşedintelui Consiliului European, Charles Michel.
Cu toate astea, Slovenia nu s-a opus adoptării bugetului pe termen lung al UE.
"Dilema noastră este foarte simplă. Respectarea acordului din iulie înseamnă o abordare responsabilă pentru viitorul UE. Nerespectarea lui reprezintă exact contrariul", a concluzionat Jansa.
În luna iulie, șefii de stat și de guvern din UE au decis planul gigant de redresare economică a statelor afectate de pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro și bugetul multianual de 1.000 de miliarde de euro.
Premierul ungar Victor Orban a motivat acceptarea, în luna iulie, atât a bugetului, cât și a fondului de relansare economică, "deoarece suntem angajaţi faţă de solidaritatea europeană şi sprijinim ajutorul financiar pentru statele care au nevoie de el cât mai repede posibil".
El este naționalist și se opune migrației masive invocând identitatea națională și europeană și este de părere că acest subiect este folosit de conducerea blocului comunitar în scop politic.
"În opinia noastră, condiționarea chestiunilor economice şi financiare de dezbaterile politice sunt o mare greşeală, care subminează unitatea europeană. Orice nouă procedură care ar urma să sancţioneze statele membre, nu ar trebui introdusă decât prin modificarea în unanimitate a tratatelor. Vrem ca statele membre partenere să adere la această cerinţă", a declarat prim-ministrul.
Comisia Europeană a inițiat proceduri de sanționare a celor două țări, acuzându-le că nu respectă principiile democrației.
Orban a amintit însă că țara pe care o conduce a luptat împotriva dictaturii comuniste.