Câți locuitori are România? Răspunsul pare simplu, dar nu este chiar așa! Recensământul populației dă o cifră, Institutul Național de Statistică, altă cifră, Ministerul de Interne are altceva în evidențe, iar Organizația Mondială a Sănătății anunță alt rezultat. Poate Autoritatea Electorală Permanentă este mai precisă? Știm câți români trăiesc în străinătate? Rezultatele numărării sunt sensibil diferite de la o instituție la alta, ceea ce a condus la o sesizare din oficiu a Avocatului Poporului. Răspunsurile primite arată, de fapt, că nu știm exact câți suntem!
Rezultatul demersurilor întreprinse de Avocatul Poporului (AP) în cadrul sesizării din oficiu referitoare la populația României a fost recent publicat. Sesizarea din oficiu s-a declanșat în 6 octombrie 2020, după ce Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că populația României este de 19.778.000 de locuitori. De la această cifră de bază presupunem că s-au făcut raportările statistice privind evoluția indicatorilor de sănătate a populației în pandemie, indicii de morbiditate. Institutul Național de Statistică oferă însă o cu totul altă cifră, cu mult mai mare, diferită de OMS cu aproape 1,5 milioane. La 1 ianuarie 2020, din datele INS, reieșea că populația, după domiciliu, a ajuns la 22.175.000 de persoane.Cine deține „adevărul”? Poate Autoritatea Electorală Permanentă este mai aproape de „realitate” când anunță că numărul total de cetățeni cu drept de vot era de 19.004.986? Răspunsurile primite de AP de la Institutul Național de Statistică, Ministerul de Interne și Autoritatea Electorală Permanentă ne lasă libertatea să alegem cifra care ne convine!
HAI LA VOT! Vedem apoi câți om fi!
Autoritatea Electorală Permanentă aducea la cunoștință Avocatului Poporului faptul că numărul total al cetățenilor cu drept de vot, înscriși în Registrul Electoral (RE) la data de 9 octombrie 2020, adică la două săptămâni după alegerile locale, era de 18.984.278, din care 18.243.397 de persoane au domiciliul sau reședința în țară, iar 740.881 au domiciliul în străinătate. În 31 iulie 2020 figurau în RE 18.983.401 cetățeni cu drept de vot. La data de 25 august 2020, în listele AEP figurau 19.004.986 de persoane cu drept de vot, deci până la locale s-au „pierdut” într-o lună 20.708 cetățeni cu drept de vot. La alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020, potrivit cifrei oficiale a Biroului Electoral Central, numărul celor înscriși mai scade cu 20.000, ajungând la 18.964.642 de persoane cu drept de vot. Aceste variații de înregistrări sunt explicabile până la un anumit nivel, care nu iese din abaterea probabilistică acceptată. Potrivit legii pentru organizarea și funcționarea AEP, înscrierea în Registrul Electoral a cetățenilor români care au împlinit 18 ani se face din oficiu, pe baza comunicării Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD). Frecvența de comunicare a datelor este lunară în perioada electorală și de aproximativ 3 luni în afara perioadei electorale.
DEPABD nu ține evidența votanților
Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date aparține Ministerului de Interne, cu rol important în organizarea alegerilor. DEPABD a răspuns la solicitarea AP că „nu deține evidența persoanelor cu drept de vot”, ci doar „participă la asigurarea exactității datelor cuprinse în Registrul Electoral, prin furnizarea de date actualizate”. Din RE lipsesc anumite categorii de persoane, respectiv minorii, persoanele puse sub interdicție ori care și-au pierdut drepturile electorale. „Însă coerența și acuratețea datelor privind cetățenii români cu drept de vot este în sarcina AEP”, subliniază Direcția din MAI. Aflăm din răspunsul trimis către AP că în Registrul Național de Evidența a Persoanelor (RNEP), la 31 octombrie 2020 figurau 19.024.585 de persoane cu vârsta de peste 18 ani (18.247.739 de cetățeni cu domiciliul în România și 776.846 de cetățeni cu domiciliul în străinătate), la care se adaugă 13.416 persoane care nu dețin document de identitate românesc.
STATISTICA NUMĂRĂ TOT!
La sesizarea AP, Institutul Național de Statistică răspunde că în statisticile oficiale sunt disponibili doi indicatori privind populația, respectiv populația rezidentă (totalitatea persoanelor cu cetățenie română, străini și fără cetățenie, care au reședința obișnuită pentru cel puțin 12 luni pe teritoriul României) și populația după domiciliu (reprezentând numărul persoanelor cu cetățenie română și domiciliu pe teritoriul României). La 1 ianuarie 2020, populația după domiciliu a fost de 22.174.693 de persoane, iar populația rezidentă a fost de 19.317.984 de persoane.Populația cu vârsta de 18 ani și peste a fost de 18.259.276 de persoane, potrivit INS, care a mai menționat că periodic, o dată la 10 ani, se măsoară populația rezidentă, prin recensământul populației și locuințelor. La ultimul recensământ, din 2011, populația rezidentă a fost de 20.121.641. Simplu, nu? Rămâne totuși fără un răspuns clar întrebarea: noi câți suntem în realitate?
OMS, contradicție cu statistica oficială
Pe site-ul OMS, potrivit informațiilor publice postate cu privire la evoluția epidemiei de COVID-19 în România, datele se raportau la o populație de 19.778.000 de locuitori. Dacă adăugăm confuzia privind numărul real al deceselor în urma COVID-19, neelucidat încă, ajungem la concluzia că România are mari probleme atât la numărarea viilor, cât și a morților.
RECENSĂMÂNT 2022, PREPONDERENT ONLINE
În acest an era programat un recensământ al populației și locuințelor, pe baza căruia se puteau face comparații cu datele din recensământul din 2011. Din cauza pandemiei și a măsurilor de securitate sanitară, calendarul de pregătire și efectuare a recensământului populației și locuințelor în anul 2021 a fost revizuit. Etapele principale ale recensământului propriu-zis au fost programate începând cu luna ianuarie 2022. În luna martie 2021 s-a desfășurat un recensământ de probă, în care au fost colectate date statistice de la 50.000 de locuințe din mediul urban și rural. Recensământul propriu-zis, din semestrul 1 al anului viitor, se va desfășura preponderent online.
BĂSESCU A RĂMAS PREȘEDINTE PRIN CONFUZII STATISTICE
Referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu, din iulie 2012, în care o largă majoritate a votat pentru demitere, a fost invalidat „la mustață” prin jonglarea cifrelor privind populația cu drept de vot. Nimeni de la Guvernul de atunci nu a putut da o cifră sigură, asumată, pentru numărul real al persoanelor din listele electorale. În listele electorale erau înscrise 18.301.309 persoane, număr considerat nereal, cu mult supraapreciat. Băsescu s-a reîntors la Cotroceni prin ceața în care plutește statistica privind populația.
RENATE WEBER conduce instituția Avocatul Poporului, deranjând structuri de putere cu acțiunile ei în apărarea statului de drept și a democrației