Ambasada SUA la Belgrad a lansat un apel pentru companiile americane interesate să participe la construcția hidrocentralei reversibile Porțile de Fier 3, unul dintre cele mai mari proiecte energetice planificate în Europa de Sud-Est.
Serbia mizează pe sprijinul tehnic și financiar american, însă proiectul are nevoie și de acordul României, având în vedere impactul posibil asupra Dunării și asupra hidrocentralelor Porțile de Fier 1 și 2.
Potrivit informațiilor publicate de eKapija, companiile interesate au termen până la 25 iunie pentru a transmite scrisori de intenție către Ministerul Minelor și Energiei din Serbia.
Scopul procedurii este selectarea unor parteneri strategici pentru pregătirea documentației tehnice, finanțarea și construcția viitoarei centrale. Procesul este coordonat de un grup de lucru special al Guvernului Serbiei și se desfășoară în baza Legii achizițiilor publice și a acordului interstatal în domeniul energiei semnat între Serbia și Statele Unite.
Porțile de fier 3. Un proiect energetic de peste 2,6 miliarde de euro
Hidrocentrala reversibilă Porțile de Fier 3 este proiectată pe Dunăre, în zona municipiului Golubac, la kilometrul 1007 al fluviului. Centrala ar urma să aibă o capacitate instalată de 2.400 MW, cu posibilitatea integrării a încă 400 MW din surse regenerabile, în special energie solară și eoliană.
Valoarea investiției este estimată la aproximativ 2,63 miliarde de euro, iar finalizarea proiectului este planificată până în 2038.
Specialiștii în energie susțin că o astfel de centrală ar putea avea un rol important în echilibrarea sistemului energetic al Serbiei, mai ales în contextul creșterii producției din surse regenerabile, care depinde de condițiile meteorologice.
De ce este importantă o hidrocentrală reversibilă
O hidrocentrală reversibilă funcționează ca un sistem de stocare a energiei. Atunci când există surplus de electricitate în rețea, apa este pompată într-un rezervor aflat la altitudine. Când consumul crește, apa este eliberată pentru a produce energie electrică.
În acest fel, Porțile de Fier 3 ar putea contribui la stabilizarea rețelei, la reducerea dependenței de centralele convenționale și la integrarea mai eficientă a energiei produse din surse regenerabile.
România, un actor esențial în proiect
Proiectul are nevoie acordul României este necesar. Porțile de Fier 3 ar putea influența sistemul hidroenergetic existent de pe Dunăre, inclusiv hidrocentralele Porțile de Fier 1 și Porțile de Fier 2, dezvoltate în cooperare de Serbia și România.
În urmă cu doi ani, autoritățile române au avertizat că nu vor susține nicio soluție care ar putea afecta stabilitatea actualului sistem hidroenergetic de pe Dunăre. De aceea, între ministerele competente din cele două țări și comisiile tehnice comune continuă discuțiile privind impactul hidrologic și ecologic al proiectului, scrie presa din Serbia.
Riscuri privind transparența și corupția
Expertul în energie Miodrag Kapor a precizat pentru publicația vreme că Porțile de Fier 3 este un proiect necesar pentru Serbia, dar avertizează că publicul nu are încă suficiente informații pentru a evalua toate consecințele.
Potrivit acestuia, implicarea americană poate fi utilă prin expertiză tehnică, investiții și printr-un posibil rol de mediere între Serbia și România. Kapor subliniază însă că problema principală nu este participarea SUA, ci modul în care vor fi luate deciziile.
El avertizează că, dacă proiectul va fi dezvoltat prin acorduri bilaterale netransparente, în afara procedurilor obișnuite, riscurile politice și instituționale ar putea crește.
Una dintre principalele întrebări, potrivit presei din Serbia, este dacă proiectul va fi realizat prin proceduri transparente sau prin acorduri directe între state.
Kapor atrage atenția că ocolirea procedurilor consacrate poate îndepărta Serbia de standardele Uniunii Europene și poate crea un spațiu mai mare pentru corupție. În opinia sa, corupția afectează nu doar costurile proiectelor, ci și calitatea profesională a deciziilor și a lucrărilor.
Reacții dure pe rețelele sociale
Anunțul Ambasadei SUA a provocat numeroase reacții pe rețelele sociale. O parte a publicului consideră că este problematic ca ambasada unui stat străin să publice un apel legat de un proiect strategic al Serbiei.
Analistul politic sârb Saša Paunović a criticat situația, afirmând că o ambasadă pare să preia un rol care ar trebui să aparțină instituțiilor statului sârb.
Alți utilizatori au susținut că Serbia riscă să devină prea dependentă de influența americană în domeniul infrastructurii critice. Au existat și voci care au avertizat că resursele strategice ar putea ajunge treptat sub controlul unor companii străine.
Drumul către implicarea companiilor americane
Participarea Statelor Unite la proiectul Porțile de Fier 3 a fost pregătită în ultimii ani. Compania americană Bechtel și-a manifestat interesul pentru proiect încă din 2021, iar în 2022 a preluat pregătirea unor studii tehnice.
Un pas decisiv a fost făcut în 2024, când Serbia și Statele Unite au semnat la Washington un acord interstatal în domeniul energiei. Acordul a intrat în vigoare în luna martie, creând baza juridică pentru invitarea oficială a companiilor americane în proiect prin intermediul Ambasadei SUA.
(sursa: Mediafax)