În contextul în care presa tipărită se confruntă nu doar cu dispariția chioșcurilor de ziare, ci și cu dublarea taxei pe valoarea adăugată aplicată tipăriturilor, câțiva parlamentari vor să dea o mână de ajutor presei scrise, prin includerea distribuirii publicațiilor cu caracter jurnalistic în sfera serviciului universal. Astfel, Poșta Română va fi obligată să distribuie ziarele și revistele tipărite, „indiferent de numărul de abonamente” făcute pentru aceste publicații, conform unui proiect de lege depus recent la Parlament. Inițiatorii spun că măsura este necesară pentru a asigura accesul publicului la informații de interes general, în special în zonele unde presa tipărită rămâne principala sursă de informare.
Un proiect de lege semnat de 21 de deputați PSD și pus, săptămâna trecută, în dezbatere, la Senat, propune modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 13/2013 privind serviciile poștale, cu scopul de a sprijini presa scrisă, într-un moment în care aceasta se confruntă cu scăderea veniturilor și migrarea publicului spre mediul online.
Inițiativa legislativă aduce trei modificări importante actului normativ în vigoare.
În primul rând, este introdusă o nouă definiție în lege, cea a „publicațiilor cu caracter jurnalistic”, care subliniază responsabilitatea editorială și caracterul profesional al publicațiilor, delimitând astfel presa propriu-zisă de alte tipuri de tipărituri.
Potrivit documentului pus pe masa senatorilor, acestea sunt publicații periodice care au scopul „de a oferi publicului larg publicații de presă, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 4 din Directiva (UE) 2019/790, cu caracter informativ sau educativ, tipărite la inițiativa, pe răspunderea editorială și sub supravegherea unei persoane fizice sau juridice a cărei activitate profesională constă în furnizarea unui serviciu mass-media”.
Aduse de poștaș acasă
A doua modificare vizează introducerea în mod explicit a „serviciului de distribuire a publicațiilor cu caracter jurnalistic la domiciliul beneficiarilor, indiferent de numărul de abonamente care fac obiectul acestui serviciu” în lista serviciilor poștale reglementate.
Cea mai importantă schimbare adusă de proiectul de lege este includerea acestui tip de distribuție în sfera „serviciului universal”.
„Serviciul de distribuție a publicațiilor cu caracter jurnalistic (…) va fi inclus în sfera serviciului universal, ceea ce va deschide perspective pentru stabilirea unor tarife care să țină cont (de) realitățile economice ale furnizorilor de presă scrisă”, se precizează în expunerea de motive.
Conform legislației în vigoare, dreptul de acces la serviciul universal reprezintă „dreptul de a beneficia de furnizarea permanentă a serviciilor poștale incluse în sfera serviciului universal, la un anumit nivel de calitate, în orice punct de pe teritoriul României, la tarife accesibile tuturor utilizatorilor” și orice persoană are dreptul de acces la serviciul universal.
Totodată, proiectul legislativ introduce o prevedere potrivit căreia autoritatea de reglementare va avea atribuția de a stabili tarifele pentru acest serviciu, astfel încât acestea „să permită destinatarilor serviciilor mass-media primirea informațiilor de interes public”.
Probleme generate de costurile mari de tipărire și distribuție
Inițiatorii proiectului de lege spun că măsura propusă este necesară pentru a asigura accesul publicului la informații de interes general și subliniază situația dificilă în care se află presa tipărită, mai ales cea locală.
„Pe plan local, mai sunt puține publicații cu conținut jurnalistic, consacrate în percepția publică drept «branduri de presă locale tradiționale», cu o vechime de peste 50 (de ani), care au rezistat vremurilor și care s-au impus printr-o politică editorială axată pe transmitere de informații de interes public din diverse domenii sau cu un profund caracter educativ, cu destinatari abonați din zone geografice unde tehnologia modernă nu și-a făcut loc”, se arată în expunerea de motive.
Principala problemă identificată este creșterea costurilor de tipărire și distribuție. „Dificultățile de natură economică ale furnizorilor de mass-media (…) sunt generate de costurile ridicate de tipărire și distribuție a publicațiilor și îi determină să renunțe la această activitate, ceea ce afectează accesul comunității la informații de interes public local și nu numai”, spun autorii proiectului în expunerea de motive, subliniind că aceste publicații sunt „parte din viața comunității”, iar dispariția lor ar însemna o pierdere nu doar economică, ci și socială.
Prin includerea distribuției în serviciul universal, tarifele ar urma să fie stabilite la un nivel „accesibil tuturor utilizatorilor”, potrivit definiției generale a serviciului universal în domeniul poștal.
Inițiatorii arată că proiectul este în linie cu noile orientări europene privind libertatea mass-media.
„Mass-media independentă, în special mass-media de știri, oferă acces la o multitudine de opinii și reprezintă surse fiabile de informații atât pentru cetățeni, cât și pentru întreprinderi. Aceasta contribuie la formarea opiniei publice (…) Mass-media joacă un rol crucial în menținerea integrității spațiului informațional european și sunt esențiale pentru funcționarea societăților și economiilor noastre democratice”, citează autorii proiectului din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unui cadru comun pentru serviciile mass-media în cadrul pieței interne (Legea europeană privind libertatea mass-mediei).
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, autoritatea competentă va trebui să adopte procedurile privind stabilirea tarifelor pentru distribuția publicațiilor jurnalistice.
În cazul acestui proiect legislativ, Senatul este prima Cameră sesizată, Camera Deputaților fiind cea decizională.
Dacă va fi adoptată, legea ar putea duce la stabilirea unor tarife mai predictibile și mai reduse pentru distribuirea ziarelor și revistelor către abonați, în special în mediul rural sau în zone izolate. Pentru editorii acestor publicații, ar însemna o reducere a presiunii financiare legate de distribuție, în vreme ce pentru cititori - mai ales pentru cei mai în vârstă, care nu au acces facil la internet, sau pentru cei care preferă formatul tipărit - ar putea însemna continuitatea accesului la informație.