În urmă cu trei luni, doi medici de la Spitalul Judeţean Constanţa au fost concediați brusc, deşi susţineau mare parte din gărzile şi intervenţiile de neurchirurgie ale unităţii sanitare. Astăzi, cei doi specialiști operează voluntar la Călăraşi, unde au contribuit la construirea aproape de la zero a unei secții de neurochirurgie care salvează pacienţi refuzaţi de spitalele din ale orașe, inclusiv din București.
Concediaţi în timpul gărzilor
Mihaela Pop şi Dragoş Bouroş spun că au fost dați afară în timp ce făceau gărzi în spital.
„Contractul meu s-a încheiat brusc, fără niciun preaviz, fără nicio înştiinţare. În plină zi de gardă, între pacienţi, în urgenţe, trei intervenţii chirurgicale.”, povesteşte Mihaela Pop, neurochirurg, pentru observatornews.ro.
„Umilit. Ăsta e cuvântul”, completează Dragoş Bouroş, neurochirurg şi absolvent de rezidenţiat, soțul Mihaelei.
În timp ce cei aceștia asigurau gărzile şi intervenţiile dificile, mai mulţi neurochirurgi ai spitalului erau scutiţi de gărzi, fără motive medicale.
Un nou început
După scandalul de la Constanţa, cei doi medici au ales să îşi continue activitatea la Spitalul Judeţean Călăraşi, unde au găsit o echipă care încearcă să dezvolte neurochirurgia, într-un judeţ unde această specialitate era aproape inexistentă.
Acolo l-au întâlnit pe medicul Nicholas Mărăndici, cel care a înființat secția imediat după pandemie.
„Am ales să vin unde m-a chemat inima. Am ales să înfiinţez o secţie de neurochirurgie unde nu exista. În primul an am fost singur”, spune neurochirurgul.
În lipsa resurselor, medicii au improvizat. Colegi veniţi voluntar din Bucureşti au adus aparatură în portbagajele maşinilor pentru a putea opera.
„Un medic a venit inclusiv cu drillul lui. A operat pacientul, apoi şi-a strâns aparatura şi a plecat acasă”, îşi aminteşte Mărăndici.
Un alt medic s-a mutat din Timișoara la Călărași.
Pacienţi salvaţi la limita imposibilului
Secția de neurochirurgie de la Spitalul Județean din Călăraşi primeşte acum cazuri grave din alte orașe, şi chiar pacienţi refuzaţi de spitalele din Capitală.
"Vin pacienţi din judeţul Ialomiţa, din Tulcea, din Constanţa, pe care i-am rezolvat foarte bine la Călăraşi, toţi cei care au zis că noi vrem doar să ne facem mâna şi să plecăm, nu e cazul, noi vrem să rămânem aici", a precizat Alin Marian Mogoşi neurochirurg la Spitalul Judeţean Călăraşi.
Un bărbat lovit de maşină a fost adus în comă și salvat după o intervenţie de urgenţă.
„A fost lovit în piaţă de o maşină, a venit în comă, l-am găsit cu un hematom subdural de dimensiuni mari. Controlul arată foarte bine, va scăpa, va merge acasă, a făcut paşi..”, explică medicii.
În seara difuzării reportajului Observator, echipa de neurochirurgi se afla din nou în sala de operaţie. Salvau viaţa unui pacient cu anevrism cerebral refuzat de spitalele din Bucureşti. Intervenţia a fost realizată cu ajutorul unui microscop vechi de oftalmologie, găsit în subsolul spitalului.
Medicii operează voluntar
Mihaela Pop şi Dragoş Bouroş fac naveta de la Constanţa la Călăraşi şi lucrează fără să fie plătiţi.
„Noi ne-am simţit aici ca-ntr-o familie, încă din prima zi în care am venit. Chiar din prima zi am avut şi primul caz, pe care l-am operat aici. De obicei venim împreună, mai luăm şi copiii cu noi, îi ducem prin parc aici...”, spune Dragoş Bouroş, neurochirurg.
Lipsuri majore, promisiuni de investiţii
Deşi activitatea medicală s-a dezvoltat rapid, secția funcţionează în condiţii dificile. Medicii spun că au nevoie urgentă de sală de operații, microscop modern, drill neurochirurgical şi sistem de neuronavigaţie.
„Acum avem şi mai multă motivaţie să cerem aceste lucruri, pentru că avem oameni care ştiu să le folosească”, explică dr. Nicholas Mărăndici.
Consiliul Judeţean Călărași promite investiţii rapide.
„Cred că în 30 de zile putem rezolva o parte dintre solicitări. Aparatura necesară a fost deja aprobată”, declară preşedintele CJ Călăraşi, Vasile Iliuţă.
În circa un an, noul corp al spitalului ar urma să fie finalizat, iar secţia de neurochirurgie să beneficieze de două săli de operaţie şi un număr dublu de paturi.
Până atunci, medicii continuă să opereze cu resurse improvizate, într-un sistem care i-a respins, dar pe care încă încearcă să îl salveze.