După ce proiectul de lege pentru desființarea SIIJ a căzut, la vot, în Parlament, Cabinetul condus de Ludovic Orban, prin grija ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, face un prim pas pentru închiderea singurei secții din Parchetul General cu adevărat independentă de factorul politic. În ședința din seara zilei de miercuri, Executivul liberal a aprobat memorandumul prin care se propune ca, în raporturile instituționale interne și internaționale pe care le are, Guvernul să se comporte ca și când Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție nu există, urmând a fi elaborat un proiect de lege care să vizeze desființarea. Printre motivele invocate de Cătălin Predoiu pentru această măsură se află și un raport al Comisiei de la Veneția care ar fi criticat faptul că procurorul șef al SIIJ este numit de către Plenul CSM. Judecătoarea Dana Gîrbovan devoalează modul în care Predoiu trunchiază adevărul, arătând că, dimpotrivă, Comisia de la Veneția laudă această modalitate de numire, care asigură o independență a Secției de factorul politic. Predoiu este, practic, desființat public nu doar de către magistrați, ci și de aliații politici ai Guvernului PNL de la ALDE și PMP, printre cei care îl atacă numărându-se chiar și fostul său șef, Traian Băsescu.
Ministrul PNL al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a invocat, în prezentarea făcută în cadrul ședinței de Guvern de la sfârșitul săptămânii trecute, a memorandumului privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, că au existat critici dure din partea Comisiei de la Veneția cu privire la modul prin care procurorul-șef al acestei structuri este numit în funcție respectiv de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. “A existat o critică foarte clară şi severă din partea partenerilor europeni, începând cu Comisia Europeană, GRECO şi Comisia de la Veneţia. Prin modificarea iniţială s-au stabilit modalităţile de numire a conducerii secţiei şi principiile de funcţionare, o modificare precară, insuficientă pentru a operaţionaliza secţia, ceea ce a determinat Ministerul Justiției, condus la vremea aceea de un alt ministru, şi vechiul Guvern de a promova ulterior o OUG prin care se aduceau clarificări în primul rând modalităţii de numire a conducerii secţiei, ordonanţă care la rândul ei a stârnit mari nemulţumiri şi critici atât în ţară, cât şi în străinătate. În ceea ce priveşte aceste documente şi recomandări europene la care am făcut referire, în primul rând ele au recomandat ca această secţie să nu fie înfiinţată pentru că s-ar crea o presiune suplimentară asupra magistraţilor în paralel cu presiunile deja create prin alte modificări legislative promovate în anul 2018”, a susținut Cătălin Predoiu.
Concret, acest punct cu privire la numirea conducerii SIIJ de către Plenul CSM reprezintă și unul dintre argumentele prezentate de Cătălin Predoiu ca și motive pentru care Secția ar trebui desființată. “Numirea și revocarea conducerii Secției se realizează de către Plenul CSM, ceea ce contravine principiului separației carierelor, consacrat de art. 1 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. În cadrul comisiilor de concurs pentru selecția conducerii și a procurorilor din cadrul Secției, procurorii sunt minoritari, selecția urmând a se realiza astfel, în principal, de către judecători, principiul separației carierelor, promovat în mod expres prin ultimele intervenții asupra Legii nr.303/3004, respectiv a Legii nr.304/2004 nefiind, în acest caz, aplicat”, se arată în memorandumul prezentat primului ministru.
Comisia de la Veneția spune exact invers decât afirmă Predoiu că a spus
Judecătoarea Dana Gîrbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, desființează, într-o postare pe contul său de socializare, această argumentație. Magistratul arată că memorandumul elaborat de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, prezintă trunchiat și, punctual, eronat, poziția Comisiei de la Veneția, cu privire la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Comisia de la Veneția apreciază modalitatea de numire a procurorilor în noua secție, spune Dana Gîrbovan, care citează un pasaj elocvent din raportul Comisiei: “Este vorba în principal despre implicarea Consiliului Superior al Magistraturii în numirea procurorului-șef al Secției, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înființată în cadrul Consiliului. Același mecanism este preconizat și pentru revocare. Participarea Plenului (judecători și procurori) este importantă, deoarece Secția, deşi va fi condusă de un procuror, va investiga atât procurori, cât și judecători. De asemenea, indicarea cu precizie în legi a criteriilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidați asigură câteva garanții importante de calitate și, să sperăm, de imparțialitate pentru numirea în această Secție sensibilă”.
“Cu toate că implicarea Plenului CSM este explicată și lăudată de Comisia de la Veneția, acest argument – al implicării Plenului – este folosit de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, ca motiv de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție”, subliniază judecătorul. Gîrbovan mai arată că, de asemenea, experții Comisiei de la Veneția recomandă expres Guvernului să “regândească propunerea de înființare a unei structuri de Parchet separate pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și de procurori, recurgerea la procurori specializați, combinată cu mecanisme procedurale de protecție efectivă, pare o alternativă adecvată în această privință”. “Or, Guvernul nu își propune să <
Judecătorul Dana Gîrbovan: Se dorește revenirea la controlul politic asupra justiției
Președintele UNJR este de părere că, prin desființarea SIIJ, se dorește, din nou, controlul asupra justiției. Acesta arată că Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este singura structură de Parchet aflată complet în afara controlului politic. “Acesta e motivul pentru care politicul dorește cu ardoare desființarea sa. Șefii PÎCCJ, ai DNA și ai DIICOT, precum și șefii de secție ai acestora, unde se vor întoarce dosarele cu magistrați dacă SIIJ va fi desființată, sunt numiţi politic de către preşedintele României la propunerea ministrului Justiției. Este inadmisibil că se ignoră ostentativ motivul principal pentru care SIIJ a fost creată: modul în care dosarele cu magistrați erau instrumentate, în special de către DNA, devenise o presiune reală asupra judecătorilor”, susține Dana Gîrbovan.
Judecătorul subliniază faptul că este deja de notorietate că în repetate rânduri procurori DNA au anchetat judecători pentru că nu au fost de acord cu soluțiile pronuntate, că au încalcat secretul deliberării judecătorilor, că au deschis din oficiu dosare judecătorilor și le-au ținut deschise cu anii. “În fostul CSM, de exemplu, aproape toți membrii aveau dosare la DNA. Raportul Inspecției Judiciare – și el ingnorat, în ciuda faptului că a fost validat de Plenul CSM - este dovada clară în acest sens. Este inadmisibil că nu se discută despre motivele pentru care o parte importantă a judecătorilor a susținut înființarea SIIJ, iar explicația nu poate fi decât una singura: se dorește revenirea la vechile practici de presiune asupra judecătorilor și, implicit, de control asupra justiției”, conchide președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România.
Decizie noaptea „ca liberalii”, a doua zi după Crăciun
Vineri noaptea, pe întuneric, Guvernul Orban s-a întrunit într-o ședință în cadrul căreia ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a prezentat un memorandum prin care propune închiderea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Memorandumul este, concret, un angajament politic, fără putere juridică propriu-zisă, au precizat, pentru „Jurnalul”, specialiști în drept și chiar dacă documentul a fost adoptat nu înseamnă automat că Executivul va și putea desființa Secția Specială. Mai exact, înseamnă că Guvernul și-a asumat poziția oficială propusă de Cătălin Predoiu, urmând să fie elaborat un proiect de lege cu acest subiect, pe care trebuie să-l înainteze Parlamentului.
Potrivit documentului prezentat, Cătălin Predoiu știe în avans care vor fi deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu toate că aceasta nu s-a pronunțat. „Deși constituirea unei astfel de secții este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind constituțional, parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea contravin modului de organizare a Parchetelor din România și principiului controlului ierarhic. Agrumentelor de legislație națională li se adaugă aspecte de conformare a reglementărilor naționale de constituire a secției cu cerințele Consiliului Europei, Uniunea Europeană (inclusiv deciziile viitoare care vor fi pronunțate de CJUE în cauzele pendinte)”. Ca atare, se arată în finalul documentului, „văzând recomandările cuprinse în documentele europene menționate, dispoziţiile legale care reglementează funcționarea și organizarea SIIJ, precum și modul concret în care a funcționat Secţia de la înființare și până în prezent, propunem ca poziția Ministerului Justiției în raporturile cu autoritățile și instituțiile publice, respectiv cu instituțiile Uniunii Europene sau internaționale pe această temă să fie în sensul susținerii desființării SIIJ”.
Ministrul Justiției, somat public să prezinte corespondenţele către UE ale Ministerului Justiției
Europarlamentarul Chris Terhes a luat, la rândul său, poziție față de aceste susțineri, arătând: „Cătălin Predoiu nu doar că minte ordinar în privința SIIJ, dar el însuși și PNL-ul au mințit instituțiile europene cu privire la modificările aduse legilor justiției, minciuni care se regăsesc în rapoartele GRECO, MCV și ale Comisiei de la Veneția”. Acum, minciunile respective sunt prezentate ca adevăruri absolute emanate de "partenerii României" și folosite ca pretexte inclusiv pentru desființarea SIIJ. “Comisia de la Veneția a realizat că a fost manipulată, dovadă fiind faptul că a revenit în raportul final pe legile justiției asupra unor poziții din raportul preliminar. Într-o întâlnire pe care am avut-o la Strasbourg cu GRECO, de când sunt europarlamentar, după ce le-am arătat punctual ce erori grosolane au în rapoartele pe Romania, aceștia au spus, în cele din urmă, că aşa au primit informațiile de la Ministerul Justiției. În cazul MCV, în sedința Comisiei LIBE de la începutul lunii noiembrie 2019, când s-au prezentat rapoartele pe România și Bulgaria, am ridicat problema erorilor din raportul MCV pe România. Răspunsul a fost că așa s-au primit informațiile din România de la autorități”, scrie Chris Terhes pe pagina sa de Facebook, cerându-i, în final, public lui Cătălin Predoiu “să facă publice toate corespondențele Ministerului Justiției cu GRECO, Comisia de la Veneția și Comisia Europeană pe tema MCV și modificările la legile justiției, “pentru ca românii să vadă cine a dezinformat din România institutiile europene”.
Aliații politici ai PNL amenință cu ruperea majorității parlamentare
Vicepreședintele ALDE, Steluţa Cătăniciu, se opune vehement demersului lui Cătălin Predoiu și arată că justificarea cum că desființarea SIIJ ar fi cerută de magistrați și de rapoartele de țară ignoră că alţi nenumărați magistrați, dar mai ales cetățeni susțin păstrarea acestei secții în numele unui principiu de bun simț, acela că și înfăptuitorii de dreptate, ca orice alți profesioniști, trebuie să dea socoteală într-un fel pentru faptele lor reprobabile, atunci când ele se produc. “Acum, când conducerea SIIJ e aleasă de CSM, dintr-odată se pune la îndoială independența secției. Oare de ce nu am ridica această secție la rang de direcție la fel ca DNA sau DIICOT? (…) Dacă alegeți să desființați SIIJ, fie prin OUG, fie printr-o nouă asumare de răspundere, pe noi, dragi colegi liberali de la guvernare, să nu mai contați”, susține Cătăniciu. La rândul său, purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian precizează că una dintre condițiile puse de ALDE și acceptate de PNL pentru susținerea Guvernului Orban a fost aceea că chestiunea privind SIIJ se rezolvă prin dezbatere parlamentară și nu prin OUG sau asumarea răspunderii. “Așadar, înainte de a decide în privința SIIJ, Guvernul trebuie să ne spună dacă Acordul politic dintre ALDE și PNL mai rămâne valabil”.
Culmea, “tăticul” sistemului, Traian Băsescu, este și el de părere că Predoiu este la un pas să pună din nou judecătorii sub controlul DNA și al altora și că ne întoarcem în epoca statului cu dosul pe dosare. “În loc să interpreteze corect recomandările GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia, recomandări care se referă la o îmbunătăţire a premiselor de funcţionare a Secţiei Speciale, Cătălin Predoiu face ce ştie el mai bine: slugăreşte şi el puţin pe cei care vor să vadă din nou judecătorii puşi sub controlul DNA şi nu numai, pentru că aşa te mai poţi pricopsi cu o decoraţie de la ambasadele străine. Desfiinţarea SIIJ va aduce din nou judecătorii şi mulţi procurori sub controlul DNA ca singura instituţie care poate investiga reclamaţii legate de presupuse fapte de corupţie”, scrie Băsescu.
Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, precizează că este revoltătoare “chiar și o discuție despre desfiinarea SIIJ”, în contextul actual, “când zi de zi vedem ticăloșiile și abuzurile din justiție”.
Ministrul liberal al Justiției a susținut, într-un document public, că numirea de către Plenul CSM a conducerii SIIJ este criticată de către Comisia de la Veneția. Judecătorul Dana Gîrbovan demonstrează că afirmația nu are nicio legătură cu realitatea, lucrurile stând exact invers
Deși instanțele cele mai importante din România, cum ar fi Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București sau Tribunalul București, se opun desfiinţării SIIJ, memorandumul adoptat de Guvernul Orban vrea să satisfacă, în fapt, doar cererile procurorilor și ale lui Klaus Iohannis