În cadrul lucrărilor Consiliului au fost dezbătute subiecte referitoare la: starea generală a spațiului Schengen: Barometrul Schengen; decizia de punere în aplicare a Consiliului de adoptare a unei recomandări privind bunele practici identificate în cadrul evaluării tematice privind lupta împotriva traficului de droguri; evaluarea Regulamentului privind poliția de frontieră și garda de coastă; implementarea interoperabilității; prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor; dimensiunea externă a migrației; lupta împotriva traficului de droguri și a crimei organizate; aspecte de securitate.
În contextul evaluării stării curente a Spațiului Schengen, Cătălin Predoiu a subliniat faptul că raportul elaborat de Comisia Europeană, cunoscut sub denumirea de Barometrul Schengen, apreciază contribuția autorităților din România, evidențiindu-se, în particular, procentul semnificativ de acceptare a cererilor bazate pe Regulamentul Dublin, care se ridică la 79%. De asemenea, s-a remarcat o reducere considerabilă a fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, cu o diminuare de 88%. Această scădere a avut ca efect direct ameliorarea situației operaționale la frontiera dintre România și Serbia, fiind atribuită succesului Proiectului Pilot implementat în anul precedent.
Cu privire la evaluarea tematică referitoare la lupta împotriva traficului de droguri, demnitarul român a evidențiat importanța concluziilor acestei evaluări, deși România nu a făcut obiectul evaluării, subliniind că lupta împotriva drogurilor este o prioritate pe care o va aborda, în continuare, cu acțiuni concrete la nivelul structurilor MAI.
Referindu-se la evaluarea Regulamentului privind Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, Cătălin Predoiu a subliniat angajamentul de a sprijini în continuare activitatea FRONTEX, evidențiind faptul că România se situează pe locul 2 atât în ceea ce privește personalul de la sediul Agenției, cât și personalul operațional al corpului permanent.
În cadrul prânzului de lucru care a abordat implicațiile conflictului din Orientul Mijlociu și consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei pentru securitatea internă a UE, reprezentantul României a evidențiat faptul că cele două conflicte armate suprapuse cu care ne confruntăm generează, pe lângă consecințele umanitare devastatoare și probleme securitare fără precedent la nivelul Uniunii, context în care este necesară continuarea eforturilor conjugate pentru a asigura securitatea cetățenilor europeni.
În cadrul schimbului de opinii referitoare la dimensiunea externă a migrației, reprezentantul României a evidențiat faptul că acest pilon rămâne un element esențial pentru funcționarea Pactului privind Migrația și Azilul, subliniind interesul României pentru relansarea relațiilor cu statele din Africa, evoluția pozitivă a colaborării bilaterale cu Tunisia, precum și relația cu Serbia, permanent consolidată, cu rezultate foarte bune obținute în cadrul Proiectului Pilot derulat în anul 2023 la frontiera cu acest stat.
În cadrul Consiliului JAI, ministrul român a avut întâniri cu omologii din Austria și Bulgaria, ocazie cu care au fost abordate aspecte de interes de pe agenda bilaterală și europeană.
De asemenea, în același context, a avut loc un schimb de scrisori între comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson și ministrul român al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, care confirmă angajamentului părților de a continua, într-un cadrul mai structural, Proiectul Pilot implementat de România la frontiera cu Serbia, pe parcursul anului 2023. Inițiativa se înscrie în linia demersurilor întreprinse de România pentru a contribui la abordarea eficientă a provocărilor actuale legate de migrație și reprezintă contribuția efectivă a României la implementarea deciziilor formulate la nivelul UE, propunându-și să ofere lecții importante pentru viitor, inclusiv în ceea ce privește implementarea Pactului privind Migrația și Azilul, care urmează să fie adoptat în curând.
(sursa: Mediafax)