La amenințarea profesorilor cu organizarea grevei generale la finalul anului școlar, care ar bloca examenele naționale, premierul Ilie Bolojan a răspuns cu un apel la responsabilitate, uitând de drepturile angajaților, iar noul ministru al Educației a transmis un mesaj similar, în loc să cheme cadrele didactice la negocieri, așa cum ar fi fost normal. Pentru a detensiona situația, ministrul Educației, Mihai Dimian, a anunțat, recent, că îi invită pe profesori la negocieri, pentru a nu se ajunge la greva anunțată. Liderii de sindicat sunt reticenți în privința acestor discuții, chiar dacă noul anunț al ministrului de resort pare a fi o propunere constructivă, în rolul „polițistului bun” din tandemul cu premierul. Profesorii se așteaptă ca atât premierul, cât și ministrul Educației să facă doar un joc de imagine, pentru a-i scoate vinovați pe profesori, în fața opiniei publice, fără să caute soluții reale la problemele din sistem.
Forța sindicală a avut câștig de cauză ultima oară, în lupta cu guvernul, în vara anului 2023, când de pe lista lungă de revendicări s-au obținut, sub presiune și amenințarea cu blocarea examenelor naționale, mai multe drepturi. Guvernul de atunci chiar a fost criticat, ulterior, de OCDE, FMI și Banca Mondială, pentru că a cedat prea ușor în fața presiunilor venite din partea sindicatelor din Educație, mărind prea mult veniturile profesorilor.
Tot ce au obținut cadrele didactice în vara anului 2023, în urma protestelor și a negocierilor cu executivul de atunci a anulat premierul Ilie Bolojan, prin pachetele de măsuri de austeritate, începând cu 1 ianuarie 2025. De atunci au crescut și tensiunile din mișcarea sindicală, dar de data aceasta nu există nici măcar intenția de negociere, din partea Guvernului Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a răspuns amenințărilor sindicatelor cu greva generală și blocarea examenelor, atrăgându-le atenția că sunt responsabili pentru soarta copiilor. Sindicatele au anunțat că unii profesori ar putea refuza să se prezinte la simulările pentru Examenele Naționale, în semn de protest față de politicile educaționale ale Guvernului.
Chiar și în situația actuală, după tăieri de buget și scăderea numărului de posturi, sindicatele au aflat de la ministrul de resort că sunt foarte mulți spărgători de grevă și doar 10% din totalul unităților de învățământ ar participa efectiv la grevă. Pentru a descuraja și acest procent foarte mic de greviști, Guvernul a ales să facă presiuni asupra mișcării sindicale, cu un transfer de vinovăție și de responsabilitate către cadrele didactice care protestează împotriva măsurilor actualului guvern.
În această situație mai tensionată decât în trecut, premierul Ilie Bolojan nu a venit nici măcar cu o promisiune sau cu o invitație la dialog, ci cu ceva ce pare mai mult o amenințare: „Consider că este responsabilitatea noastră, inclusiv cea profesională, și a dascălilor, ca atunci când suntem în serviciul public, pe o funcție mai mare sau mai mică, să tratăm cu responsabilitate acest lucru (...) Sigur că măsurile de creștere a normei didactice de anul trecut n-au fost populare, dar una este acest lucru și alta este să generez acțiuni care afectează copiii”, a declarat premierul.
Profesorii nu mai au speranțe legate de un dialog constructiv
Sindicatele își mențin poziția și deocamdată nu au renunțat la proteste, dar nici nu au speranțe într-un dialog constructiv cu actualul guvern. „Suntem mai responsabili decât cel care a crescut efectivele de elevi la clasă, a tăiat bursele și alocă educației mai puțin de 50% din cât prevede legea”, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Naționale Sindicale „Spiru Haret”, subliniind că nu crede în bunele intenții ale ministrului Dimian, chiar dacă acesta a anunțat că invită sindicatele la negocieri.
Rolurile „polițistul rău și polițistul bun” împărțite aparent între Ilie Bolojan și Mihai Dimian ar putea fi doar un exercițiu de imagine care să inducă în eroare opinia publică și să arate că profesorii sunt vinovați pentru situația care s-ar crea prin blocarea examenelor naționale, în timp ce Guvernul a încercat să negocieze.
Sindicatele amenință cu boicotarea simulării Examenelor Naționale Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au anunțat că peste 73.000 de angajați din învățământ, reprezentând mai mult de 50% dintre profesorii sindicalizați, au semnat pentru neparticiparea la simulări și la examenele naționale, iar aproape 28% dintre aceștia (circa 40.000) au optat pentru grevă, în ciuda tuturor presiunilor și intimidărilor fără precedent din partea actualului executiv și a unor directori de unități de învățământ transformați în spărgători de grevă.
Boc și Funeriu au spart greva din 2010
Reprezentanții sindicatelor spun că neparticiparea la simulările pentru examenele naționale reprezintă „doar pasul premergător unui protest de amploare programat la finalul anului școlar, exact în perioada examenelor naționale propriu-zise”. A mai existat, în istoria recentă, un astfel de conflict, în perioada guvernului condus de Emil Boc, în luna mai 2010. Atunci, executivul a-ncercat să spargă greva cu ajutorul unor cadre didactice aduse din afara unităților de învățământ în care se organizau examene, pentru a-i înlocui pe cei care aleseseră să nu participe.
Ministru al Educației era Daniel Funeriu, cel care a găsit soluția pentru a sparge greva profesorilor, aducând cadre didactice pentru înlocuirea celor care au refuzat să participe la examenul de bacalaureat. Pe 31 mai, Funeriu a invitat sindicatele la negocieri, dar niciun reprezentant al federațiilor sindicale nu s-a prezentat la acea întâlnire, anunțând că vor merge la negocieri doar în prezența premierului de atunci, Emil Boc. Funeriu le-a transmis să „absentii nu au niciodată dreptate”.
Dimian preia modelul patentat de Funeriu
Istoria pare că se repetă acum, când ministrul Educației, Mihai Dimian, invită sindicatele la negocieri pentru a opri boicotul profesorilor la simulările examenelor naționale, dar liderii federațiilor – aceiași din perioada guvernului Boc – ar putea să refuze participarea la întâlnire. De această dată există deja răspunsul din partea premierului care nu lasă loc la niciun fel de revenire asupra deciziilor deja luate de Guvern. Ministrul Dimian a anunțat foarte târziu că invită sindicatele la discuții, după ce, inițial, spunea că nu a fost invitat la negocieri de sindicaliști.
Și ministrul Mihai Dimian, la fel ca premierul Ilie Bolojan, a precizat că tensiunile din sistem nu trebuie să afecteze elevii care se pregătesc pentru examene. Deși sindicatele au anunțat o participare la boicot a peste 50% din totalul profesorilor, ministrul a dat asigurări că examenele nu sunt în pericol, pentru că peste 90% din școli și-au anunțat deja disponibilitatea să organizeze probele.
La fel ca Daniel Funeriu, actualul ministru a anunțat că dacă boicotul se extinde, ministerul va adapta procedura de desfășurare a examenelor.
Baie de mulțime printre studenți
Mihai Dimian a-ncercat să joace același rol al „polițistului bun” și cu studenții care au protestat încă o dată, sâmbăta trecută, în fața Guvernului, pentru a-și cere drepturile înapoi. Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România cere, la fel ca sindicatele profesorilor, finanțarea adecvată a educației și revenirea asupra deciziilor Guvernului care au afectat în mod direct drepturile și condițiile academice ale studenților: limitarea reducerii de 90% la transportul feroviar doar pe ruta între domiciliu și centru universitar, reducerea cu aproximativ 52% a fondului de burse și protecție socială, eliminarea posibilității studenților înmatriculați pe locuri cu taxă de a beneficia de burse, precum și finanțarea burselor doar pe durata activităților didactice, și nu pe întregul an calendaristic, măsuri care cresc presiunea financiară asupra studenților și afectează accesul echitabil la studii universitare, conform ANOSR.
Ministrul Mihai Dimian a mers în mijlocul studenților care protestau sâmbătă, mai mult într-un exercițiu de imagine, pentru că a declarat că a mers acolo doar pentru a-i asculta, fără a avea soluții
concrete de rezolvare a problemelor.
Calculele cinice ale executivului, repetate periodic
Ultima oară când profesorii au obținut măcar o parte din ceea ce prevedea lista revendicărilor, amenințând cu blocarea examenelor de final de an, a fost la începutul lunii iunie 2023, când au renunțat la grevă, deși nu au primit tot ce au cerut. Sindicatele au amenințat de la începutul protestelor din 2023 că România ar fi putut ajunge în situația altor țări care au înghețat și au repetat un an, din cauza conflictelor între cadrele didactice și guverne. Deși Executivul nu a dat tot ce au cerut protestatarii, s-a mizat pe forța de convingere pe care o au directorii unităților de învățământ asupra corpului didactic și pe un calcul procentual, folosit în economie și în sociologie: procentul lui Pareto: dacă se întoarce la clase cel puțin 75% din corpul didactic, într-o primă fază, restul va veni de la sine. Nu a depins de forța sindicală, ci de directorii unităților de învățământ care, deși nu pot participa la grevă, au influențat un număr mare de profesori, atât pentru participarea la proteste, cât și pentru întoarcerea la școală.
După vacanța de Rusalii din 2023 și-au reluat activitatea 1.000 de unități de învățământ din întreaga țară și au renunțat la grevă peste 15.000 de angajați din sistemul de învățământ, dintre care peste 10.000 de cadre didactice. Ministrul Educației de atunci, Ligia Deca, i-a chemat pe reprezentanții federațiilor sindicale, pentru a stabili calendarul examenelor, dar revenirea la clase a unui număr foarte mare de profesori a făcut inutilă discuția.
Calculul paretal este bazat pe demonstrația economistului și sociologului Vilfredo Pareto, care arată că majoritatea înseamnă 80%, iar atunci când se obține un trend de peste 70-75%, deja se poate miza pe forța majorității care va atrage după ea și restul populației, în orice situație. Conform Legii lui Pareto, acolo unde deja este doar 25% din personal în grevă, e ca și cum s-ar fi încheiat protestul.
Experimentele sociologice au mai arătat că atunci când există o astfel de tendință, fenomenul tinde să se extindă foarte repede, astfel încât este de așteptat ca în cel mult trei zile să existe la nivel de țară un procent mai mic de 20% al profesorilor care continuă greva, dar și aceștia să fie apoi absorbiți de majoritate - peste 80%, conform Legii lui Pareto.
Pe același tip de calcule mizează și guvernul actual. Tocmai de aceea, ministrul Educației s-a grăbit să conteste cifrele sindicatelor, subliniind că nu peste 50% dintre profesori participă la grevă, ci doar 10% din totalul școlilor ar fi în situația de a nu putea organiza examenele, dar și pentru acestea vor exista soluții.