La finalul a zece ani la Palatul Cotroceni, mare parte a acestor mandate fiind dedicată luptei anti-PSD, președintele României, Klaus Iohannis, pare să își fi reconsiderat poziția și, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024, nu este de acord cu planul PNL de organizare a scrutinului la finalul lunii noiembrie sau chiar la începutul lunii decembrie.
În urmă cu două zile, liderul PNL, Nicolae Ciucă, declara, în plin scandal cu PSD legat de acest subiect: „Ne dorim foarte mult să discutăm serios acest aspect al datei alegerilor prezidențiale, ținând cont de faptul că sunt foarte multe mesaje în mediul asociativ și de la societatea civilă, de la cetățeni, legat de faptul că luna septembrie înseamnă practic să înceapă campania în perioada vacanțelor, nu există timpul necesar pentru dezbateri și, ca atare, apare ca fiind ceva care se vrea grăbit, fără să se țină cont de relevanța funcției prezidențiale”.
Concret, liberalii vor ca alegerile prezidențiale să aibă loc la finalul lunii noiembrie sau chiar la începutul lunii decembrie. Ei motivează că nu pot, în vacanța de vară, să îi facă o campanie susținută lui Nicolae Ciucă și că se tem că Marcel Ciolacu ar fi favorizat de organizarea alegerilor în 15, respectiv 29 septembrie, de faptul că tot în luna septembrie, Guvernul va proceda la majorarea pensiilor. De asemenea, PNL ar fi vrut ca situația viitorului președinte să fie tranșată la „masa verde”, în sensul că PSD să-i susțină candidatura lui Nicolae Ciucă, iar, în schimb, liberalii să cedeze PSD-ului funcția de prim-ministru și pe cea de comisar european din partea României.
Românii trebuie să se informeze, indiferent dacă se află în vacanță sau acasă
Problema PNL este că PSD deține deja funcția de prim-ministru, iar în pixul premierului social-democrat stă nominalizarea propunerii pentru funcția de comisar european. De acest lucru pare să fie conștient și președintele Klaus Iohannis, care, miercuri, într-o conferință de presă ținută la Palatul Cotroceni, întrebat fiind dacă mai consideră oportună organizarea alegerilor prezidențiale în luna septembrie, așa cum decisese inițial Coaliția, a început să vorbească pe limba PSD și să taie elanul liberalilor.
„În ceea ce privește alegerile prezidențiale, în conformitate cu legislația în vigoare, ele pot avea loc în septembrie, sau în octombrie, sau în noiembrie, atât! Dacă se vrea altceva, trebuie schimbată legislația și cred că este prea târziu. Nu contează, după părerea mea, dacă au loc în septembrie, în octombrie sau în noiembrie. Ceea ce contează este opinia românilor. Este important pentru mine să subliniez că președintele României să fie ales de români, și nu de partide. De aceea avem un vot direct și de aceea cred că este important ca românii să se informeze și să se intereseze, indiferent dacă în timpul campaniei electorale se află la munte, la mare, la birou sau în altă parte”, a declarat președintele României, care, în acest sens, a desființat toată argumentația celor de la PNL.
Tema „independenților”, invocată de președinte
Iohannis merge și mai departe, adăugând: „Este clar că, pentru următorii ani, aceste alegeri sunt cele mai importante. Se discută mult în jurul a câtă putere are sau nu are președintele. Eu pot să vă asigur că are suficientă putere pentru a face din alegerile prezidențiale miza principală a alegerilor din acest an. (…) Nu vreau să spun când trebuie să aibă loc (alegerile - n.red.) sau cine ar trebui să candideze. Cine ar trebui să candideze - asta se stabilește de partide, pot fi și independenți”.
Modul cum și-a încheiat răspunsul președintele pare să accentueze și cheia acestor alegeri. „Independenți” există, mai ales unul, în persoana actualului secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, cotat cu șanse reale să intre în turul al doilea.
PNL și-a anunțat deja candidatul la alegerile prezidențiale, în persoana lui Nicolae Ciucă. Acesta mizează pe atragerea, în turul al doilea, a voturilor din toată zona de dreapta. Însă atât USR, cât și AUR vor avea propriii candidați în primul tur, fiind foarte dificil de anticipat dacă progresiștii și suveraniștii i-ar acorda, în eventualitatea în care liderul PNL ar ajunge în turul al doilea, sprijin lui Nicolae Ciucă.
De cealaltă parte, PSD îl împinge de la spate pe liderul Marcel Ciolacu să candideze. Și Ciucă, dar și Ciolacu, în eventualitatea în care la prezidențiale pierd Cotroceniul, sunt conștienți că vor fi „maziliți” de la conducerea partidelor. La PSD este deja o cutumă ca liderul perdant să fie retras de partid. Acesta pare să fie și motivul pentru care Marcel Ciolacu nu a dat până în prezent un răspuns ferm dacă va candida la alegerile prezidențiale.
În schimb, Mircea Geoană se află deja în campanie electorală. El își creează statutul de independent și susține că este capabil să adune voturi atât de la PSD, cât și de la PNL, dar și de la USR.
Alt calendar negociat, donarea sistemului PATRIOT și retragerea din cursa pentru șefia NATO
Ieri, a mai avut loc o întâlnire a liderilor Coaliției, unde, deși nu s-a ajuns la o concluzie finală, liberalii par să fi înțeles mesajul transmis de la Palatul Cotroceni. La finalul discuțiilor, s-a stabili să se negocieze între propunerea PSD (turul întâi în 15 septembrie și turul al doilea în 29 septembrie) și o nouă variantă a PNL (primul tur în 29 septembrie, iar al doilea tur în 13 octombrie).
Ca o coincidență, tot ieri, a avut loc și ședința CSAT, în care s-au luat cel puțin două decizii importante. România va dona Ucrainei un sistem PATRIOT. „Această donație se face cu condiția negocierilor țării noastre cu Alianța, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național”, se precizează în comunicatul de presă remis de CSAT.
De asemenea, tot în ședința CSAT, „președintele României a informat că i-a anunțat pe aliații din NATO, la sfârșitul săptămânii trecute, asupra retragerii candidaturii sale pentru funcția de secretar general al organizației. Președintele Klaus Iohannis a solicitat membrilor Consiliului să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte pentru funcția de secretar general al NATO, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez”.