Benzina va sări de 10 lei. Motorina, de 11

 În plin război al prețurilor, coaliția de guvernământ nu are deocamdată nicio idee clară despre ce să facă în fața noii crize. Prima soluție lansată în spațiul public a fost, ca de obicei, plafonarea prețurilor. O măsură care de fiecare dată s-a dovedit a fi cu două tăișuri, pentru că pe termen lung a accentuat criza. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) susține că măsurile care se impun a fi luate în această perioadă dificilă pentru consumatori sunt diminuarea TVA și a accizei, limitarea marjelor comerciale la furnizori, declanșarea unei puternice campanii de diplomație energetică pentru accesarea noilor surse și rute de transport al țițeiului, dar și adoptarea unui plan pentru situații de urgență în vederea susținerii consumatorilor protejați. „Alternativa populistă de plafonare a prețului echivalează cu instalarea în câteva luni a penuriei combustibililor în România”, susține analiza AIE.

România este o țară care, conform INS, în anul 2021 a consumat 13.853,1 mii tone produse petroliere (țiței brut rafinat în România și produse petroliere rafinate importate din alte țări), fiind dependentă în proporție de 78% de importuri. 

Sursa INS

Importurile de produse petroliere brute au fost realizate în anul 2021 de 3 mari companii care dețin și rafinării în România:

• Rompetrol – care importă țiței din Kazahstan, 3.482 mii tone, țiței adus prin conducta rusească (traversează teritoriul rusesc prin conducta Caspian Pipeline Consortium - CPC, până la portul Novorossiysk - Rusia de unde traversează Marea Neagră cu vapoare până în Portul Constanța) 

• Lukoil – care importă țiței rusesc, 2,298 mii tone (parțial țițeiul este adus prin prin conducta rusească CPC, până la portul Novorossiysk de unde traversează Marea Neagră până în Portul Constanța) 

• OMV Petrom – care importă țiței  din Rusia și din țări din afara Rusiei, 1.044 mii tone, țiței adus prin conducta rusească (traversează teritoriul rusesc - CPC, până la portul Novorossiysk – Rusia de unde traversează Marea Neagră până în Portul Constanța) 

Caspian Pipeline Consortium

• Importurile de țiței brut din Federația Rusă a fost în anul 2021 la un nivel de circa 20% din total țiței important în România.

• Importurile de țiței brut care a ajuns în România în anul 2021 în proporție de 85% au traversat Federația Rusă prin conducta CPC până la portul Novorossiysk – Rusia, de unde a traversat Marea Neagră până în Portul Constanța

• Importurile de produse petroliere rafinate sunt în proporție de 26% din țări UE, 9% din țări non-UE din Europa și 65% din țări din fosta URSS.

În ceea ce privește capacitatea de rafinare a țițeiului, în România este asigurată de trei rafinării care în anul 2021 au prezentat următoarea capacitate de rafinare:

• Lukoil – capacitate 2,4 mil. to, din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 96%,

• Petrobrazi OMV Petrom – capacitate 4,5 mil. to, din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 97%

• Rompetrol – capacitate 6 mil. to din care gradul de încărcare în anul 2021 a fost de 58%

„În urmă cu 6 luni atrăgeam atenția că «în anul 2022 se întrevede o tendință de creștere a prețului benzinei/motorinei, care va fi o problemă infinit mai mare pentru români decât creșterea prețului la gaze și energie, și lipsa unor măsuri luate din timp din partea autorităților de diminuare a acestora, așa cum s-a întâmplat în cazul energiei electrice și a gazelor, va crea mari probleme». Așa cum s-a întâmplat întotdeauna, autoritățile române se miră astăzi de ceea ce era evident de acum 6 luni: «a crescut prețul la pompă»”. 

Dumitru Chiriță, președintele Asociației Energia Inteligentă

Ce arată analiza AEI

Analizând datele statistice prezentate mai sus, AEI trage câteva concluzii referitoare la situația reală privind securitatea alimentării cu produse petroliere a României, în contextul sancțiunilor impuse Federației Ruse:

• Oprirea livrărilor prin conducta CPC, din Federația Rusă (pe motive tehnice sau de orice altă natură) care aduce 85% din țițeiul care se prelucrează în România, ar putea crea o criză a combustibilului în România (după epuizarea stocurilor strategice), practic ar scoate de pe piață 42% din necesarul de produse petroliere;

• Dacă s-ar adăuga la această situație și oprirea importurilor de produse petroliere care ajung în România din alte țări din UE, care prelucrează țiței rusesc supus embargoului, am mai adăuga scoaterea de pe piață a încă 7% din necesarul de produse petroliere. Astfel, există riscul ca România, în urma embargoului aplicat Rusiei, să rămână fără jumătate din necesarul de benzină/motorină; 

• Capacitatea de rafinare a României este de 12.9 mil. to (din care 2,4 mil. to a unei companii rusești care încă funcționează, chiar în condițiile embargoului impus) în condițiile în care consumul este de 13,8 mil. to. Această situație creează o altă vulnerabilitate la adresa securității României;

• Alternativa ca țițeiul kazah să ajungă în România în situația opririi livrărilor de Federația Rusă prin CPC este ca acesta să fie transportat cu vaporul de la Tengiz (Kazahstan) la Baku (Azerbaidjan) și de acolo pe conducte până la Batumi (Georgia) și ulterior pe Marea Neagră la Constanța. Această rută are dezavantajul capacității reduse de transport disponibile, logistica insuficientă la Batumi. Important de menționat este faptul că în urmă cu o lună KazTransOil a început transportul de țiței pe Marea Caspică, plecând din portul kazah Tengiz, probabil anticipând posibilitatea închiderii CPC. Această rută necesită timp pentru a se dezvolta, dar mai ales vine cu riscuri suplimentare și costuri de transport mai mari.

Efectele războiului și plafonarea

În contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina și mai ales de sancțiunile impuse Federației Ruse, există și preocupări tot mai mari cu privire la posibilele riscuri de aprovizionare și exercită o presiune tot mai accentuată asupra sistemului logistic din UE și din România. Astfel, contextul din Marea Neagră și variantele de aprovizionare limitate la momentul actual sunt elemente care pot contribui la penuria de produse petroliere în viitor. În acest context, extrem de complicat, o plafonare a prețurilor la combustibil ar determina limitarea acțiunilor realizate de importatorii de țiței, ar arunca România într-o penurie de țiței și ar crea probleme mari cu disponibilitatea de produse petroliere în stații.

Cum arată evoluția costurilor

O analiză a estimărilor costurilor pentru produsele petroliere de la pompă arată că față de aceeași zi din anul 2021, prețul la pompă este mai mare cu 63%, această creștere având la bază câteva considerente:

• Creșterea cotațiilor țițeiului cu 64%, față de cotațiile din aceeași zi a anului 2021

• Creșterea cursului valutar leu/USD cu 14%, față de cotațiile din aceeași zi a anului 2021

• Creșterea  costurile de transport maritim al țițeiului în Marea Neagră, acesta a crescut cu peste  500%

• Creșterea costurilor cu asigurările pentru navele care circulă în Marea Neagră cu peste 600%

• Creșterea costurilor de rafinare cu circa 30%

• Creșterea costurilor de furnizare cu circa 100% 

• Creșterea accizei percepute de stat cu 3%

• Creșterea cotei TVA percepută de stat urmare a creșterii bazei de aplicare cu 63%

Una dintre măsurile care ar face mult mai rău decât bine este plafonarea prețului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din România ar reduce eforturile uriașe pe care le fac în acum pentru a găsi soluții să aducă țiței din alte părți ale lumii decât din Federația Rusă, respectiv folosind infrastructura rusească, arată analiza AEI.
 

600 mil. euro în plus pentru stat, în 6 luni

Urmărind cotațiile benzinei în anul 2022 putem să observăm că acestea au crescut cu 75%, mai mult decât dublu față de creșterea de preț din România. În același timp trebuie să observăm că statul a profitat din plin de pe urma acestei creșteri, banii încasați din TVA în acest an, din vânzarea benzinei crescând cu 40%. În ceea ce privește cotațiile motorinei, în anul 2022 putem să observăm că acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu față de creșterea de preț din România. În același timp trebuie să observăm că statul a profitat din plin de pe urma acestei creșteri, banii încasați din TVA în acest an din vânzarea motorinei crescând cu 40%. Statul, în cazul combustibililor, la fel ca și în cazul gazelor și energiei electrice, este cel mai mare câștigător ca urmare a scumpirilor. Concret, statul a câștigat suplimentar față de perioada similară a anului trecut (primele 6 luni din anul 2022), 600 mil. euro din scumpirea benzinei și a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au câștigat suplimentar față de perioada similară a anului trecut, estimativ a zecea parte din cât a câștigat suplimentar statul.

În aceste condiții considerăm că era normal să se inițieze măsuri încă de la începutul anului 2022, astfel încât aceste câștiguri suplimentare față de anul trecut să fie împărțite consumatorului român. În situația în care acești bani suplimentari, încasați fără niciun efort, erau dați consumatorilor, prețul ar fi fost în prezent la un nivel de 7,3 -  7,4 lei/l. 

Securitatea aprovizionării, un risc în creștere

Având în vedere riscurile care vor influența securitatea aprovizionării cu combustibil a României, dar și nivelul prețurilor din România:

- sancțiunile adoptate de UE asupra Rusiei (din toamnă Bulgaria și Ungaria vor putea vinde produsul doar la nivel național), determinând ca România să rămână fără o parte din produsele petroliere care proveneau din aceste țări;

- dependența României de 78% de importurile de țiței și produse petroliere (mare parte din Federația Rusă) creează un risc mare atât asupra securității aprovizionării României, dar și o volatilitate mare a prețului la orice incident internațional în zona țițeiului;

- rutele alternative la CPC de aprovizionare cu țiței sunt foarte limitate și cu impact mare în preț (Georgia, Turcia, bazinul Mediteranean), dar care probabil vor ajunge în viitor să fie accesate și se vor reflecta în creșteri de preț pentru benzină și motorină;

- creșterea prețului la asigurările navelor din Marea Neagră se va menține și în viitor, urmare a războiului din zonă și a minelor în derivă din Marea Neagră;

- în contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina există și preocupări tot mai mari cu privire la posibilele eșecuri de livrare a țițeiului în portul Constanța;

- oprirea neprogramată a două mari rafinării din Europa va determina creșterea cererii de produse petroliere din zonele adiacente și implicit o creștere a prețului benzinei și motorinei; 

- Ucraina este dispusă să preia toate cantitățile excedente din piață la preț mult peste piața din zonă, fapt ce va crea un alt factor de creștere a prețului benzinei și motorinei;

- odată cu pachetul de sancțiuni impus Federației Ruse, România va importa produse non rusești, care sunt mult mai costisitoare.