Acum 20-30 de ani, oferta de cărți pentru copii era una limitată. Cu toții am citit probabil Sinbad Marinarul și Poveștile Nemuritoare sau Legendele Olimpului. Acum însă piața de carte oferă o mulțime de titluri atractive, iar ilustrațiile sunt și ele făcute cu atenție și grijă pentru copii.
Una dintre cele mai cunoscute serii din epoca noastră este cea cu Mog, pisica uitucă. Prima carte cu Mog – pisica îndrăgită de întreaga familie, a fost publicată acum cincizeci de ani și continuă să fie iubită de copii pentru aventurile ei amuzante și emoționante. Mog, pisica uitucă a fost publicată în 1970 și de atunci a fost retipărită fără oprire. Povestea devenită clasică a unei pisici foarte uituce, a familiei ei și o aventură pe cinste este cadoul perfect pentru generații de băieței și fetițe din întreaga lume și pentru oricine a avut sau a îndrăgit vreodată o pisică. Mesajul transmis de cărțile lui Judith Kerr este că oricine trebuie să-și găsească satisfacții copilărești din lucrurile obișnuite, banale - familie, prieteni, un acoperiș deasupra capului, un animal de companie. Așa cum știa ea prea bine, din propria experiență, acestea sunt comori care-ți pot fi luate în orice moment.
Ritualurile lui Roald Dahl
Cărțile lui Roald Dahl sunt, la rândul lor, unele dintre preferatele copiilor din această generație. Charlie și fabrica de Ciocolată sau Marele Uriaș Prietenos se află în bibliografiile școlilor din întreaga lume. Scriitorul britanic avea un program zilnic strict. Îşi lua micul dejun în pat şi îşi citea corespondenţa. La 10.30 făcea o plimbare prin grădină până la căsuţa unde obişnuia să scrie şi lucra până la ora 12.00, când se întorcea pentru masa de prânz - un gin tonic, urmat de salată de creveţi norvegieni cu maioneză. La sfârşitul fiecărei mese, Roald şi familia sa mâncau un baton de ciocolată dintr-o cutie roşie de plastic. După un pui de somn, îşi lua un termos cu ceai şi se întorcea în căsuţă, unde lucra de la ora 16.00 până la ora 18.00. Apoi se ducea acasă la ora şase fix, pentru cină. Scria întotdeauna numai cu un anumit tip de creion: galben cu gumă la capăt. Înainte să înceapă să scrie, Roald se asigura că are şase creioane ascuţite în apropiere. În două ore, acestea se toceau şi erau ascuţite din nou. Cărțile sale vorbesc despre curaj, despre vise, despre iubire, despre apartenența la o familie, dar și despre lăcomie, de exemplu, totul într-o singură poveste. Iar copiii au foarte multe de învățat din ele. Matilda, fetița de doar 5 ani care este una dintre eroinele lui Dahl, îi va face pe copii să înțeleagă că într-o lume plină de supereroi, cea mai importantă putere este inteligența, îi va stimula să viseze și că pentru ca magia să se producă, trebuie doar să crezi în ea.
Poțiuni și vrăji pentru toată lumea
Nu putem vorbi despre cărțile acestei generații fără să ne oprim la fenomenul Harry Potter, în jurul căruia s-a construit o adevărată industrie, de la creioane de colorat ale caselor de vrăjitori la parcuri de distracții uriașe care adună anual sute de mii de copii. Acum 20 de ani, J.K. Rowling a publicat o carte despre un băiat care trăia sub o scară, cu unchiul și mătușa sa, care se purtau foarte urât cu el. Într-o zi, un uriaș cu barbă a apărut în mijlocul nopții și i-a schimbat viața pentru totdeauna. Harry a aflat că este, de fapt, un mic vrăjitor și a plecat să studieze la Hogwarts, școala unde toți copiii (și adulții, probabil) și-ar dori să ajungă măcar o dată în viață. Sunt multe elemente în cărțile lui J.K. Rowling care le fac irezistibile. E povestea prieteniei și a copilăriei, când toți suntem preocupați de poțiuni și vrăji, iar Harry, Ron și Hermione par să le facă accesibile tuturor. Este triumful binelui asupra răului, o structură pe care o știm și o iubim, una dintre cele mai populare teme ale omenirii. Toate aceste elemente, amestecate cu un pic de magie, creaturi mitice și zbor, rețeta succesului nu mai are nevoie de altceva.
Lecție de optimism
Pippi Șosețica este un alt personaj care face deliciul copiilor din întreaga lume de câteva decenii încoace. Cu părul roşu ca morcovul, strâns în două cozi ţepene, pistruiată şi cu gura până la urechi, cu ciorapi desperecheaţi şi cu pantofi în care ar putea încăpea încă o pereche de picioare, fetiţa de 9 ani e o apariţie remarcabilă. Acţiunile ei îi lasă pe toţi cu gura căscată: după o întâlnire cu Pippi, până şi hoţii se lasă de meserie. „Pippi face parte din tradiția personajelor care răstoarnă lumea oamenilor mari, fie chestionând-o, ca Alice, fie aruncând-o de-a dreptul în haos, asemenea Cotoiului cu Pălărioi al lui Dr. Seuss”, scrie The Guardian. Pippi Șosețica are fani în toată lumea, s-au făcut filme despre aventurile ei, iar din 1945, de la prima apariție, cărțile lui Astrid Lindgren nu au încetat nicio secundă să fie tipărite. Ce le face atât de dorite este sentimentul de bucurie pe care puțini autori pentru copii au reușit să îl replice. Deși e o mincinoasă îngrozitoare, care nu merge la școală, nu știe să citească și își bate joc de autoritatea adulților, în sufletul ei se ascund optimism, putere și încredere în sine, pe care probabil ni le dorim cu toții.