Institutul deţine o baza aeriană la Târgovişte (facilitate dezvoltată în parteneriat cu o companie privată) şi unde intenţionează să realizeze primul centru naţional de testare a echipamentelor fără pilot la bord. Zona de segregare aeriană aferentă bazei aeriene este de 153 de km pătraţi.
„De asemenea, la această locaţie dorim să dezvoltăm şi să dotăm o şcoală pentru piloţii de drone unde avem în vedere două tipuri de cursuri, unul de o zi pentru iniţiere şi unul mai lung pentru specializare. În acest scop am obţinut deja de la un producător de soft extern, 10 licenţe gratuite tip Ground Controller pentru testare şi folosire în cardul programelor de pregătire pe care le avem în vedere”, ne-a declarat Octavian Isăilă, preşedinte şi co-fondator al institutului. Potrivit Autorităţii Auronautice Civile Române (AACR), primele astfel de şcoli pentru piloţi de drone vor apărea de abia în lunile martie sau aprilie. „Deocamdată se lucreză la cadrul legislativ care este în stadiul de actualizare, va fi supus dezbaterii publice şi dacă nu vor fi observaţii majore faţă de draftul proiectului cel mai probabil în martie sau aprilie legislaţia se va actualiza”, ne-a declarat Remus Dogaru, specialist AACR.
Importanţa sistemului de notificare
“Sistemul Naţional de Alertă şi Notificare a Operatorilor de Drone” are ca rol evitarea posibilelor incidente de zbor. Prezentul sistem este o parte a unui sistem mult mai complex care, în cazul în care ar fi fost implementat la nivel naţional, ar fi permis înregistrarea dronei şi solicitarea online a aprobărilor de zbor de către operatori. Sistemul nu permite identificarea persoanei fizice ce operează drona, ci doar că într-o anumită zona se desfăşoară activităţi de zbor cu drone precum şi poziţia, înălţimea şi raza zborului. În prezent, în ţară există mii de astfel de echipamente care zboară fără nici o regulă şi proprietarii acestora îşi asumă un risc foarte mare zburând cu aeronave neidentificate. Pe de altă parte, reprezentanţii AACR speră ca prin sistemul creat de Institut, oamenii să devină mai conştienţi de pericolele la care se supun atunci când utilizează o dronă şi să li se înregistreze.
Istoria institutului
„Ideea a pornit de la o discuţie pe care am avut-o cu partenerii externi cu privire la o platformă de promovare internaţională a României în domeniul turismului am decis să achiziţionăm o dronă pentru panoramare sferică aeriană”, ne-a declarat Octavian Isăilă, preşedinte şi co-fondator al institutului. Aşa se face că, la două zile după intrarea în vigoare a Ordinului nr.8/2014 privind aeronavele civile motorizate fără pilot la bord a înregistrat oficial prima dronă din România, ajungând proprietarul primei drone identificate oficial în România, YR-D0001. Ulterior, după luni întregi de muncă în colaborare cu Doru Obreja, specialist în asigurări aeronautice şi Director al Departamentului de Aviaţie al Certasig, Isăilă a realizat şi prima asigurare de răspundere civilă pentru drone din România: asigurare cu răspundere de maxim 1 milion de euro pentru pagube aduse terţilor şi 300.000 de euro în caz de deces. „Având în vedere tendinţele din plan internaţional în domeniul identificării spaţiale a dronelor, personal consider că niciodată dronele până la o anumită greutate (maxim 20 kg) nu vor putea fi monitorizate în zbor altfel decât în acest mod sau prin obligativitatea anunţării zborului într-un astfel de sistem logic şi uşor de folosit pentru toată lumea”, ne-a mai spus Octavian Isăilă.
România vs. Austria
Ca şi comparaţie, în Austria zborul recreaţional este liber până la înălţimea de 120 de metri şi 500 de metri rază de zbor, iar operatorii aerieni, cei care desfăşoară operaţiuni comerciale sunt obligaţi să deţină o autorizare din partea Austrocontrol, corespondenta austriacă a Autorităţii Aeronautice Civile Române. De asemenea, piloţii care zboară pentru operatorii aerieni comerciali trebuie să urmeze un curs de piloţi pentru a avea dreptul să zboare. „Ce este util de menţionat este faptul că există deja producători de aeronave fără pilot la bord care implementează aceste restricţii direct în controller şi că această este o practică în expansiune”, ne-a mai spus Octavian Isăilă.