Concret, inițiatorii vor ca în toate procesele care vizează aceste chestiuni, să se aplice dezlegările anterioare date de instanța supremă iar dacă aceste dezlegări nu există, să ceară ÎCCJ emiterea unei hotărâri prealabile în acest sens. Astfel, procesele aflate pe rol vor fi, obligatoriu, suspendate, până la dezlegarea Înaltei Curți. Cele două ministere susțin că, prin aceste măsuri care golesc, practic, de conținut prerogativele instanțelor inferioare, se asigură o practică unitară în materie. Nu a fost solicitat avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Conform Notei de Fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență pus în dezbatere publică de către Ministerul Justiției, la conducerea căreia se află Alina Gorghiu, dar care a fost inițiat în parteneriat cu Ministerul Muncii, la conducerea căruia se află Simona Bucura-Oprescu, demersul legislativ vizează „instituirea unor măsuri pentru anumite categorii de procese, indiferent de natura și obiectul acestora, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze”.
Concret, sunt vizate procesele la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal. De asemenea, mai sunt vizate procesele privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale pentru aceste categorii de personal.
Regula se aplică atât la fond, cât și în apel
Astfel, pentru categoriile de litigii descrise, proiectul propune „instituirea unor soluții derogatorii de la dreptul comun în materia sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care urmăresc, pe de o parte, asigurarea posibilități clarificării, încă dintr-o etapă incipientă, a problemelor de drept care apar în cursul soluționării acestor litigii, iar, pe de altă parte, eficientizarea desfășurării acestei proceduri la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul sesizărilor formulate cu privire la aceste categorii de litigii”.
Proiectul vrea să oblige ca, dacă în cursul judecății acestor tipuri de procese „completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, ÎCCJ nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată”.
Dacă nu există dezlegare, se suspendă procesul
Mai mult, odată cu comunicarea către Înalta Curte de Casație și Justiție, încheierea de sesizare a acestei instanțe se transmite, în copie, prin poștă electronică, de către instanța de trimitere și celorlalte instanțe judecătorești competente să soluționeze, în primă instanță sau în calea de atac, procese de natura celui în care aceasta a fost formulată. Totodată, președinții instanțelor judecătorești competente, de îndată ce primesc copia încheierii de sesizare, vor lua măsurile necesare pentru informarea judecătorilor din secțiile corespunzătoare ale acelor instanțe.
Totodată, se prevede că litigiile similare, aflate pe rolul instanțelor judecătorești, vor fi suspendate până la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept și că sesizările) având același obiect sau al căror obiect se află în strânsă legătură se conexează.
Prin proiect se mai prevede că sesizările se judecă cu prioritate, în cel mult 60 de zile de la data învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar decizia se motivează în termen de cel mult 15 de zile de la pronunțare și se publică în cel mult cinci zile de la motivare în Monitorul Oficial al României.
Justificarea demersului: unificarea practicii instanțelor de judecată
Autorii proiectului susțin că „asigurarea unei practici judiciare uniforme și unitare, care să elimine diferențierile în materia stabilirii/plății drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, își răsfrânge beneficiile atât pe planul înfăptuirii justiției în mod egal și al asigurării egalității în fața legii, cât și asupra raporturilor socio-economice”.
Documentul mai menționează că „în ceea ce privește litigiile privitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, precum și litigiile referitoare la stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie și a altor prestații de asigurări sociale, la nivelul instanțelor judecătorești se constată existența unui fenomen generalizat și cu tendințe de permanentizare de practică judiciară neunitară, devenind necesară necesitatea identificării unor remedii procedurale eficiente care să asigure îndeplinirea dezideratului unei practici judiciare unitare cu privire la aceste categorii de litigii, dar care, în același timp, să nu impieteze asupra bunei funcționări a întregului sistem judiciar”.
„În condițiile existenței, în anumite categorii de litigii, a unui fenomen generalizat de practică judiciară neunitară, din perspectiva faptului că soluțiile pronunțate au impact direct și considerabil asupra bugetului general consolidat, este imperios necesară acordarea priorității cuvenite principiului asigurării unei practici judiciare unitare – manifestare a principiilor înfăptuirii justiției în mod unic, imparțial și egal, și, în general, al egalității în fața legii, prin identificarea unor măsuri legislative care pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești și care, încă dintr-o etapă incipientă, ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept. Totodată, este necesar ca aceste soluții legislative să poată fi încorporate facil în angrenajul procedurii și justiției civile actuale, fără afectarea semnificativă a volumului de activitate al instanței supreme”, mai explică Alina Gorghiu și Simona Bucura Oprescu. Proiectul de OUG este contrasemnat de către vicepremierul Marian Neacșu și de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.