Doi demnitari - Alina Bica, procurorul-șef al DIICOT, și Șerban Pop, șeful ANAF -, alături de Horia Simu, un om de afaceri din galeria gulerelor albe, au beneficiat de hotărârile ÎCCJ, care au întrerupt executarea pedepselor decise de completurile de 5 judecători ale aceleiași instanțe, ilegal constituită. Pe fondul uriașei erori a Cristinei Tarcea, șefa ÎCCJ, aflată în procedură de cercetare disciplinară pentru boicotarea deciziei CCR, radiografia acestui proces - dosar nr. 2138/1/2017 - pune în discuție amestecul „legalizat” de protocoalele secrete în procedurile de cercetare penală.
Judecătorii din completul de 5 care a avut pe rol recursul s-au ferit, la cerere sau din frică, să deschidă ei cutia Pandorei care zornăia sub presiunea protocoalelor secrete. Pop și Simu au fost scoși din pușcărie înainte de Crăciun pentru că au „căzut” pe culoarul fericit al erorii de constituire a completelor de 5 judecători, nu ca urmare a unei decizii finale în dosarul condus cu o mână nevăzută de persoane niciodată chemate în fața instanței. Povestea necuprinsă în dosare are în subterane acțiunea derulată pentru protecția unui șef al comunității de informații de la Cotroceni și, în cazul Alinei Bica, un ordin neîndeplinit primit de la Coldea. Șefa DIICOT, deși a fost achitată în dosarul 2138/1/2017, în 26 iunie 2018, primea în Costa Rica, în aceeași zi, vestea condamnării ei la patru ani închisoare în alt dosar, desprins din procesul lui Ovidiu Tender. Vom extrage din comunicările publice din cursul judecării în apel a lui Simu, Pop și a Alinei Bica acele decizii ale magistraților Completului 1 penal care fac referire la protocoalele secrete sau la activități din câmpul tactic ale SRI.
De doi bani speranță...
Relavantă este ședința din 7 mai 2018 care, fără motivare, „respinge cererea de audiere a apelantei intimate inculpate Bica Alina Mihaela prin videoconferință”. Judecătorii deschid însă portița spre lămurirea protocoalelor, problemă în dezbatere aprinsă la nivel național: „Admite, în parte, cererea apelanților intimați inculpați Bica Alina Mihaela și Simu Horia de emitere a unei adrese către DNA, urmând ca Ministerul Public să precizeze dacă, cu referire la Protocolul de cooperare între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale, în cursul urmăririi penale desfășurate în cauză, SRI a colaborat cu organele de urmărire penală, și, în cazul în care răspunsul este afirmativ, să precizeze în ce a constat această colaborare. Dispune emiterea unei adrese către Ministerul Public –DNA, pentru comunicarea relațiilor menționate anterior”. SRI este ocolit de a da explicații...
Respingeri în serie
Pentru a nu mai avansa cu „obrăznicia” cererilor inculpaților, cei cinci magistrați resping solicitările recurenților care atingeau punctele cele mai sensibile ale relației procurori DNA-ofițeri SRI. Iată ce decide completul: „Respinge cererea formulată de inculpat Horia Simu privind emiterea unei adrese către SRI și DNA pentru a se comunica dacă textul art. 25 din Protocolul semnat de cele două instituții îi conferă ofițerului de informații calitatea de filtru în furnizarea informațiilor către procuror, substituindu-se efectiv atribuțiilor procurorului”. Dacă cererea ar fi fost admisă, odată ajunsă în interiorul DNA și SRI, un răspuns care ascundea o realitate bazată pe fapte deja devoalate în spațiul public ar fi însemnat inducerea în eroare a instanței, faptă penală aspru sancționată.
DE CE SUNT ȚINUTE LA SECRET DOCUMENTELE
Respingerea a fost strategia folosită de complet atunci când cererile apărătorilor se apropiau de zona interzisă. Era, așadar, o măsură de protecție pentru a ține gunoiul sub preș atât timp cât protocoalele încheiate de ÎCCJ cu SRI rămân secrete, iar ordinul de zi, rămas în vigoare încă din „epoca Stanciu Livia”, decreta că instanța supremă este partenera SRI și DNA. În această optică nu surprinde altă decizie a instanței: „Respinge cererea formulată de apelantul intimat inculpat Horia Simu de emitere a unor adrese către DNA și SRI , pentru a se comunica dacă aceste instituții dețin documente suplimentare referitoare la această cauză”.
Simu este convins că înregistrările privind personaje cu protecție instituțională nu au fost livrate de SRI nici procurorilor, fiind ținute „la sursă”. Altfel nu mai făcea acea cerere. Poate ele vor ajunge la instanță în cursul noii runde de judecată a dosarului, care începe în 21 ianuarie 2019.
„Respinge cererea inculpat Simu Horia către SRI și DNA de a comunica dacă art. 25 din Protocol îi conferă ofițerului de informații calitatea de filtru în furnizarea informațiilor către procuror, substituindu-se efectiv atribuțiilor procurorului”
Soluție Complet ÎCCJ, ședința din 7 mai 2018
Simu Horia, Pop Șerban, Bica Alina - inculpați intrați în malaxorul protocoalelor secrete