"Faptele reţinute în sarcina acestuia formează obiectul dosarului cunoscut generic 'Moartea disidentului Ursu Gheorghe Emil' aflat în instrumentarea procurorilor Secţiei Parchetelor Militare. (...) Deşi faptele ce formează obiectul cauzei au fost comise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, act normativ ce stabileşte procedura de urmat în cazul atragerii răspunderii ministeriale, având în vedere că normele de procedură sunt de strictă şi imediată aplicare, procedura de sesizare a Preşedintelui României pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului ori fost membru al Guvernului este aplicabilă şi în prezenta cauză", se arată într-un comunicat al PÎCCJ transmis AGERPRES.
Conform sursei citate, Curtea Constituţională a stabilit că în privinţa mandatului de membru al Guvernului legea fundamentală nu a instituit imunitatea, ci o altă măsură de protecţie şi anume condiţionarea dreptului de a cere urmărirea lui penală pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei.
"Această măsură de ocrotire a interesului public subzistă şi după încetarea mandatului membrilor Guvernului, aşa încât este evident că, în privinţa infracţiunilor comise în exerciţiul funcţiei, punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului trebuie să se realizeze cu respectarea aceloraşi norme procedurale", se precizează în comunicat.
Inginerul Gheorghe Ursu, cunoscut disident anticomunist, a murit pe 17 noiembrie 1985 la Spitalul Penitenciar Jilava, în urma bătăilor primite în arest.