Scandalul „Dieselgate”, care a scos la lumină faptul că producătorul auto german Volkswagen truca rezultatele testelor privind emisiile de noxe, ajunge şi în curtea producătorilor de aparate electrocasnice. Curtea de Conturi Europeană a constatat, în urma unui audit că testele de laborator sunt făcute în condiţii care nu reflectă modul lor de utilizare în practica de zi cu zi, iar etichetarea energetică a acestora nu arată consumul real de energie electrică. Auditul a vizat trei categorii de aparate: boilere combinate pentru încălzire centrală și aparate pentru încălzirea incintelor; aparate de refrigerare de uz casnic (frigidere și congelatoare); afișaje electronice (televizoare și monitoare).
Potrivit unei analize independente, care a vizat deficienţele standardelor europene armonizate utilizate pentru testarea celor trei grupe de produse amintite, citată în raportul inspectorilor Curţii de Conturi Europene, condițiile de testare prevăzute de standarde diferă de utilizarea în condiții reale și, prin urmare, subestimează consumul real. De exemplu mașinile de spălat vase sunt testate pe cel mai eficient program Eco, dar acest program este rar folosit (18% din timp), televizoarele sunt testate cu un videoclip din 2007 care nu reflectă vizionarea tipică la domiciliu, iar combinele frigorifice sunt testate fără a se deschide ușile și fără alimente în interior. În urma analizei, s-a estimat că este posibil ca mașinile de spălat vase să consume cu 6% până la 73% mai multă energie atunci când sunt utilizate cu programe diferite, că televizoarele testate cu o secvență video diferită consumau cu între 6% mai puțină energie și 47% mai multă energie, iar frigiderele consumau cu până la 47% mai multă energie dacă ușa era deschisă o dată la 12 ore.
10-25% din produse, neconforme
Pe baza datelor UE și pe baza datelor suplimentare furnizate de statele membre, Comisia Europeană a estimat în 2019 că, per ansamblu, aproximativ 10-25% din produsele vândute pe piață erau neconforme, ceea ce duce la o diminuare a economiilor de energie de circa 10%. Această cantitate de energie ar fi echivalentă cu consumurile de energie electrică anuale reunite ale Suediei și Ungariei. Pierderea estimată la nivelul economiilor de energie, din cauza neconformității, este de 174,8 TWh/an până în 2020, ceea ce corespunde, în mare, consumului final de energie electrică al Suediei și al Ungariei împreună, care este de 170 TWh/an, pe baza datelor Eurostat din 2017.
Raportul Curţii spune că producătorii ar putea exploata lacunele din cadrul standardelor sau ar putea utiliza tehnici de eludare (cum ar fi dispozitive de manipulare pentru a detecta faptul că are loc un test) cu scopul de a obține evaluări mai bune sau pentru a pretinde, în mod fals, că respectă cerințele în materie de proiectare ecologică.
Zero controale în România
În urma misiunii de audit, Curtea de Conturi Europeană a constatat că nerespectarea reglementărilor de către producători și de către comercianți rămâne o problemă importantă, pentru că relativ puține modele de produse au fost testate în laboratoare. Pentru combaterea acestor practici, un rol important revine autorităţilor naţionale de supraveghere a pieţelor. Practicile de supraveghere diferă de la stat la stat, iar dacă este să ne referim la România, la noi nu a fost făcut niciodată niciun test de laborator de către Agenţia Română pentru Conservarea Energiei (ARCE) pe partea de eficienţă energetică, pentru că nu avem echipamentele de testare necesare. De ce nu le avem, este o altă poveste.
UE s-a angajat să reducă consumul de energie cu 20% până în 2020 și cu 32,5% până în 2030, dar cea mai recentă evaluare a Comisiei Europene relevă că este puțin probabil ca obiectivele stabilite pentru 2020 să fie atinse.