În aceste condiții, un prim efect al războiului declanșat de Rusia este creșterea prețurilor la alimente, arată o analiză realizată de lantulalimentar.ro. De asemenea, ținând cont că Rusia este și furnizor de petrol și gaze, prețurile la inputurile agricole, și așa foarte ridicate, vor urma să înregistreze o crește și mai mare, cu efecte negative puternice asupra afacerilor agricole din numeroase țări.
Ucraina este principalul furnizor de porumb al Chinei, cota de piață fiind de 80%, iar această țară a investit în ultimii ani 50 de milioane de dolari în infrastructura portului ucrainean Mariupol. Creșterea prețurilor la alimente în Africa de Nord și Asia, din cauza perturbărilor comerțului cu cereale, era anticipată și de experții JPMorgan Chase, într-o analiză citată de site-ul euromeatnews.com, subliniind, totodată, dependența anumitor zone de pe glob de materiile prime agricole provenite din fermele din nordul Mării Negre. „Ucraina și Rusia sunt două mari forțe în comerțul global cu grâu, porumb și ulei de floarea-soarelui. Dacă aprovizionarea este redusă, cumpărătorii din Asia și Africa vor avea pâine și carne mai scumpe. Oricum, prețurile mărfurilor alimentare sunt deja cele mai mari din ultimii zece ani”, arată analiza.
Legături slabe cu Rusia
Cele mai animate tranzacții cu Rusia au avut loc în sectorul semințelor oleaginoase și proteice. Traderii din România au vândut în anul comercial 2021/2022, 46.041 de tone, în creștere față de anul comercial 2020/2021, când am exportat 44.259 de tone. Vârful a fost atins în anul 2018/2019, când România a vândut spre Rusia 66.029 de tone. În același timp, importurile din Rusia au fost mult mai scăzute: de 3.000 de tone în 2021/2022, de la 9.885 tone în 2020/2021 și 14.985 tone în 2019/2020.
30% din comerțul mondial cu cereale este asigurat de Rusia și Ucraina
Comerțul cu floarea-soarelui, în scădere
În ceea ce privește relația cu Ucraina, țară care cultivă floarea soarelui pe mari suprafețe, România a exportat aici cantități în continuă scădere în ultimii ani. Statisticile arată că în 2019/2020 țara noastră a exportat 2.163 de tone de floarea soarelui, în 2020/2021 circa 1.312 tone și doar 973 de tone în 2021/2022.
România importă câteva mii de tone de zahăr din Ucraina, cantitățile fiind însă în scădere, de la 19.502 tone în 2018/2019 la 2.990 de tone în 2020/2021.
Vinul românesc ocolește paharul rusesc
Vinul este un produs care a scăpat de embargoul Rusiei ca răspuns la sancțiunile economice dictate de UE și SUA împotriva ei, după ce a ocupat Crimeea. Cu toate acestea, vinul românesc nu-și prea găsește loc în paharele rușilor. Astfel, vinurile românești ajung în cantități nesemnificative pe piața rusească, după ce în 2013/2014 am trimis aici o cantitate-record de 3.470 de hectolitri (hl). Ulterior, exporturile au scăzut dramatic în anii următori, când au exportat doar câte un hectolitru în 2018/2019 și 2019/2020. O revigorare ușoară a exporturilor s-a făcut simțită în 2021/2022, când din podgoriile noastre au plecat spre Rusia 454 de hectolitri de vin.
Carnea nu-și găsește loc la export
În sectorul cărnii de vită și al cărnii de porc lucrurile sunt mult mai simple, în sensul că nu avem schimburi comerciale cu Rusia, iar în Ucraina au fost trimise doar 31 de tone în 2020. La brânzeturi a fost înregistrată o oarecare creștere, în relația cu Ucraina, dar cantitatea totală abia a atins 56 de tone anul trecut, în timp ce spre Rusia exporturile au fost zero, mai arată analiza citată.