Despre schimbarea aceasta se vorbește de mai mulți ani, iar în mandatul fostului ministru al Educației, Ligia Deca, s-a dezbătut posibilitatea de a intra în sistem și profesioniști din diverse domenii sau activiști din ONG-uri, fără a mai susține examenele naționale de titularizare. Dezbaterile au avut loc înainte de a se lansa proiectul actualei legi a învățământului preuniversitar, dar această modificare nu a fost introdusă ca atare în actul normativ. Discuția a continuat și în primul mandat al actualului ministru, Daniel David, care a explicat că ar fi mai util să se modifice modalitatea de obținere a posturilor permanente, mai ales pentru cei care nu își găsesc post nici după ce obțin note mari la examenul de titularizare.
Problemele titularizării sunt numeroase, de foarte mulți ani, cei mai afectați fiind profesorii care susțin anual acest examen, obțin note mari, dar nu pot găsi un post corespunzător. În timp ce la catedră ajung, în unele localități, cadre didactice cu note mici la titularizare, dar reușesc să obțină un post permanent, oameni mult mai bine pregătiți, care au medii peste 9,50 la aceste examene, ajung să susțină examenul și de zece ori, din cauza lipsei posturilor în alte zone ale țării.
S-au mai făcut unele modificări privind titularizarea, anul trecut, pentru a nu li se mai permite profesorilor să susțină examenul pe un post dintr-o localitate și să se mute în alt județ, la începutul anului școlar – ceea ce devenise deja o obișnuință și bulversa mai ales unitățile de învățământ din mediul rural și orașele mici. Dar și după ce s-a eliminat această posibilitate, tot au rămas multe alte probleme care afectează atât școlile, cât și pe profesori.
O idee lansată și de actualul ministru, Daniel David, a fost aceea de a introduce un examen unic de „licențiere în profesie”, ca apoi să se poată susțină examenul de titularizare la nivelul fiecărei unități de învățământ, după ce cadrul didactic „negociază” cu directorul școlii. Altfel spus, pentru a se elimina sistemul prin care se face distribuirea pe posturi, profesorul își poate găsi școala, iar dacă unitatea de învățământ are nevoie de cadrul didactic respectiv, poate organiza examenul de titularizare pe postul respectiv.
Se va testa performanța la catedră
Nici această idee nu a fost încă legiferată, dar sindicatele au anunțat că se pregătește un act normativ de modificare a modului în care se susține examenul de titularizare, urmând ca acesta să fie eliminat. Nu se știe dacă profesorii care acum sunt titulari își vor mai putea păstra posturile permanente. Deși nicio lege nu se poate aplica retroactiv, prin introducerea unui nou sistem de evaluare se va putea ajunge la pierderea postului permanent, dacă profesorul nu demonstrează că are o anumită performanță.
În legătură cu posturile permanente din Educație, cadrele didactice au sesizat, de mai mult timp, încălcarea unui principiu din Codul muncii, în ceea ce le privește, pentru că profesorii nu își pot obține posturi permanente simultan cu angajarea în sistemul de educație, așa cum se întâmplă în cazul celorlalte profesii.
Dar ministrul Daniel David nici măcar nu susține necesitatea obținerii postului permanent în sistemul de educație, pentru cei care intră în învățământ – inclusiv în sistemul universitar și în cercetare. El a explicat, în cadrul unei conferințe de presă din primul mandat de ministru, că posturile permanente ar trebui să se poată obține abia după o perioadă de câțiva ani de practică, pentru a se asigura astfel o creștere a calității actului didactic și a cercetării. De altfel, un sistem similar funcționează în cazul medicilor care mai întâi au o perioadă de rezidențiat. La fel și avocații, au nevoie de o perioadă de practică într-un cabinet de avocatură. Pentru cadrele didactice debutante s-ar putea introduce o perioadă similară de „acomodare” la intrarea în profesie.
Cu alte cuvinte, un absolvent de facultate care vrea să devină profesor și este debutant ar trebui să predea mai întâi pe posturi nepermanente, ca abia după ce capătă experiență și obține rezultate notabile să poată intra pe un post permanent.
Metode specifice OECD
Ministrul a explicat, atunci când descria această eventuală modificare în privința obținerii posturilor permanente, și de ce ar trebui să existe un sistem de evaluare, inclusiv pentru profesorii care deja au posturi permanente, astfel încât să li se poată verifica performanțele în funcție de anumiți indicatori, iar cei care nu pot atinge acei indicatori să intre într-o „perioadă de grație” - pe care o propunea a fi de doi ani, în care profesorii să-și poată corija performanțele, iar dacă nici după această perioadă nu ar atinge indicatorii, să se ajungă chiar la pierderea posturilor permanente.
Această idee a scandalizat, încă de la început, cadrele didactice, însă acum s-ar pregăti un proiect de modificare legislativă care să introducă exact aceste principii. Multe dintre noile metode de obținere a posturilor în sistemul de învățământ preuniversitar sunt preluate din mediul universitar din alte state sau din mediul corporatist, unde un debutant nu intră direct pe un post permanent, ci trebuie să parcurgă mai multe etape până la obținerea acestuia – echivalent cu „entry level” în corporații.
În acest fel, cei care susțin eliminarea actualei forme de titularizare arată că vor putea preda în școlile și liceele din România doar profesorii foarte bine pregătiți, care îndeplinesc toate cerințele unor sisteme de evaluare la standarde internaționale, iar ceea ce se face acum prin inspecții ar putea trece la un nivel superior și mai ales într-o formulă mult mai greu de falsificat – pentru că s-a pus și problema modului în care mulți profesori obțin inclusiv gradele didactice sau trec de inspecții nu pe baza performanțelor didactice, ci prin alte metode care nu sunt legale. Un sistem de evaluare bazat pe indicatori de performanță – ceea ce ne cere inclusiv OECD – ar fi un pas obligatoriu în reforma sistemului de învățământ preuniversitar. Însă profesorii, mai ales cei care s-au titularizat și au posturi permanente, consideră că o astfel de modificare legislativă este o gravă nedreptate care li se va face.
Managerii vor prelua posturile directorilor
În același context se discută și despre desființarea posturilor de directori de școală, pentru înlocuirea lor cu manageri, astfel încât persoana care conduce o unitate de învățământ să nu aibă în program și orele predate elevilor.
Mulți directori se plâng de faptul că modificările vor bulversa și mai mult sistemul de învățământ, iar managerii veniți din afara școlilor nu înțeleg ce presupune organizarea orelor.
„Reducerile de personal se văd altfel din afară. Probabil că unuia care stă la birou, în Ministerul Educației, i se pare normal să taie posturi pe hârtie, dar noi ne confruntăm cu multe situații delicate în școală. De exemplu, eu, ca directoare, am cărat mobilă pe scări, pentru că nu avea cine să o mute. Dacă nu mai are cine să se ocupe de curățenie în curtea școlii, nu putem proceda ca înainte de 1990, cu muncă patriotică obligatorie. Acum suntem în perioada în care trebuie să aranjăm școala pentru începutul de an și în fiecare zi caut soluții pentru a face curățenie în clase, în sala de sport, în curte, în laboratoare, iar faptul că ne-au plecat deja oameni începe să se simtă, pentru că efectiv nu mai are cine să se ocupe de toate aceste lucruri. Exact asta nu se vede din birourile de la Minister, iar ei ne taie posturi, în timp ce noi nu mai avem cu cine să ne facem treaba”, a explicat o directoare de școală din mediul rural.
Unii directori pot deveni manageri
Unii dintre actualii directori au și cursuri de Management și ar putea prelua conducerea școlilor sau a liceelor pe care le conduc în prezent, dar nu știu dacă li se vor putea păstra catedrele, pentru situația în care ar vrea să se întoarcă la catedră.
Noul act normativ care e în pregătire – conform sindicatelor – ar trebui să aibă în vedere și aceste situații. Până acum, mulți politicieni și-au blocat posturile de profesori, în școli, licee sau universități. Cel mai cunoscut este chiar cazul fostului președinte al României, Klaus Iohannis, care a avut postul de profesor blocat pe durata celor două mandate, dar era deja blocat și cât timp a fost primar al Sibiului. Postul lui s-a deblocat și a putut fi scos la concurs pentru titularizare abia după ce Klaus Iohannis a ieșit la pensie.
Pentru astfel de situații, modificarea legislativă ar trebui să specifice clar cine își va putea păstra posturile permanente în sistemul de învățământ preuniversitar și pe ce criterii se vor ocupa aceste posturi, dacă se elimină titularizarea la nivel național, așa cum este în prezent.
Simion Hăncescu, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), a explicat, pentru Jurnalul, că o astfel de modificare nu se va putea aplica mai devreme de anul școlar 2027-2028, chiar dacă s-ar legifera în următoarele luni. Dacă va fi inițiat un astfel de proiect de act normativ, Ministerul Educației ar trebui să țină cont și de părerea profesorilor, mai ales a titularilor și a directorilor de unități de învățământ.