Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Program de guvernare pe două coli, realizări  pe un bilet RATB

Program de guvernare pe două coli, realizări  pe un bilet RATB

de Adrian Stoica    |   

Guvernul Cioloş, pe care preşedintele Iohannis îl numea „ guvernul meu”, împlineşte astăzi un an de la instalarea în funcţie. La ora bilanţului, mandatul său nu oferă prea multe motive de laudă. Creşterea economică pe care ne-o prezintă statisticile oficiale ascunde grave dezechilibre, scandalurile s-au ţinut lanţ încă de la început, 11 miniştrii schimbaţi într-un an de zile, sectorul energetic traversează una dintre cele mai grave crize, autostrăzile au rămas doar pe hârtie etc, sunt numai câteva din punctele nevralgice ale mandatului său. Deşi unele acţiuni ale Guvernului Cioloş au fost dictate de anumite imperative ale momentului, cum ar fi explozia cheltuielilor generate de majorările salariale din sectorul bugetar, a pensiilor şi alocaţiilor sociale, cele mai multe sunt rezultatul incompetenţei miniştrilor.

 

Bugetul s-a afundat în deficit

La sfârşitul celei de al treilea trimestru al anului, execuţia bugetară arăta că bugetul a înregistrat un deficit de 3,7 miliarde de lei (0,49 % din PIB), în condiţiile în care în perioada similară a anului trebut bugetul înregistra un excedent de 6,1 miliarde de lei (0,82 din PIB).

S-a tăiat de la investiţii

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 17,3 miliarde de lei, în scădere faţă de sfârşitul lunii septembrie 2015, când au fost de 19 miliarde de lei.

Dezastru la fondurile europene

Guvernul Cioloş miza în acest an pe 13 miliarde de lei de la UE, dar la sfârşitul primelor nouă luni nu primise decât 2,1 miliarde de lei, adică cu peste cinci miliarde de lei mai puţin decât în perioada similară a anului trecut. Cu o asemenea gaură, guvernul s-a văzut forţat să taie investiţiile pentru a păstra sub control deficitul.

Deficitul balanţei de plăţi, dat peste cap

Deficitul contului curent al balanței de plăți a înregistrat în primele nouă luni din acest an un deficit de 2,661 miliarde de euro, depăşind de 2,5 ori deficitul înregistrat în perioada similară a anului 2015, când a fost de 1,099 miliarde de euro.

Balanţa comercială, puternic dezechilibrată

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a urcat la 6,9 miliarde de euro după primele nouă luni din acest an, în creştere cu 1,4 miliarde de lei comparativ cu perioada similară a anului trecut. Creşterea deficitului a survenit pe fondul unor exporturi mai mari cu 4,3% şi al unor importuri în creştere cu 6,8%, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Sectorul energetic, blocat de incompetenţă

Sectorul energetic este unul în care Guvernul Cioloş a bifat numai eşecuri. Dacă la preluarea mandatului, primise moştenire două societăţi în insolvenţă, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare şi Hidroelectrica, după un an în care măsurile de restructurare şi reformă au lipsit, numărul insolvenţelor a crescut, iar altele s-au transformat în falimente. În vara acestui au fost adoptate mai multe hotărâri care prevăd disponibilizarea unui număr de 7.145 de persoane din acest sector până în 2017.

Autostrăzile, doar pe hârtie

Construcţia de autostrăzi s-a dovedit a fi o nucă mult prea tare şi pentru cabinetul Cioloş. Dacă anul trecut guvernul Ponta reuşea, cu chiu cu vai, să pună pe harta României 46,6 kilometri de autostradă, anul acesta de abia s-au realizat 9 kilometri (între Gilău şi Nădăşel de pe Autostrada Transilvania), dar vor putea fi folosiţi abia după ce va fi construit podul peste râul Someş, care face legătura cu restul autostrăzii A3, şi nodul rutier de la Gilău. Când va fi acest gata este greu de spus pentru că proiectul este de abia în faza de licitaţie. Şi când te gândeşti că Dan Costescu, primult ministru al Transporturilor din Guvernul Cioloş anunţa la începutul anului că până la sfârşitul lui se vor pune în funcţiune peste 75 de kilometri de autostradă.

Mai puţine firme străine

Numărul societăţilor cu capital străin nou înfiinţate în primele nouă luni din 2016 a scăzut cu 11,6%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, la 3.946 societăţi, reiese din datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

 

Evoluţia încasărilor pe categorii de venituri bugetare (noiembrie 2015 – noiembrie 2016)

Perioada     2015 (mil. lei)       2016 (mil. lei)      

Venituri       169,087      165,789     

totale

TVA  42,733        39,066       

Contribuţii de asigurări  42,149        45,068       

Accize         19,063        20,274

Impozit pe venit şi salarii        19,668        20,418

Impozit pe profit  10,092        11,332

Sume primite de la UE   7.616 2.140

 

Evoluţia cheltuielilor  (noiembrie 2015 – noiembrie 2016)

Categoria    2015 (mil. lei)       2016 (mil. lei)

Cheltuieli de personal    37.869        41.504

Bunuri şi servicii  27.029        26.684

Dobânzi      7.977 8.452

Asistenţă socială  56.274        60.624

Cheltuieli de capital       7.605 9.642

Cheltuieli aferente programelor

cu finanţare UE    10.837        7.097

Cheltuieli totale    162.940      169.486

 

Tabel

 

Calitatea pers.      30 sept. 2015       30 sept. 2016

Angajaţi      6.060.000  

Şomeri        435.616      5.085.600

Pensionari   5.137.162   5.085.600

Venituri       30 sept. 2015       30 sept. 2016

Salariu mediu net 1.833 2.094

Pensia medie        893    886   

 

Tabel

Beneficiarii venitului minim garantat au crescut

 

Perioada     Beneficiari plăţi (familii)          Suma plătită (lei)

Sept. 2015  236.192      54.339.085

Sept. 2016  239.255      67.404.037

 

3,7% din PIB reprezintă investiţiile publice în 2016, ele fiind la minimul ultimilor 10 ani şi cele mai mici din Europa Centrală şi de Est

24,5% reprezintă procentul de creştere al salariilor în sectorul bugetar în intervalul sept. 2015 - sept. 2016

 

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri