Militarii în rezervă se tem de intruziunea unor colegi din servicii, încă activi, care ar vrea să nu li se dea toate drepturile la pensie. SCMD a organizat mitingul de vineri, 25 octombrie, în Piața Victoriei, la care au participat și alte organizații ale rezerviștilor, dar și membri ai mai multor sindicate.
Despre două dintre organizațiile rezerviștilor care au fost prezente atât la negocierile pentru legea pensiilor militare cât la protestul din 25 octombrie, liderul SCMD a declarat, pentru Jurnalul, că ar fi creații ale unor servicii, menite să încurce votul pentru modificarea legislativă cerută de cadrele în rezervă.
Dincolo de bănuielile președintelui SCMD, în plenul Camerei Deputaților a ajuns, marțea trecută, proiectul de lege votat cu un amendament neconstituțional care fusese eliminat în comisiile parlamentare, dar a fost reintrodus, deși se știe că USR a anunțat deja intenția de a trimite legea la Curtea Constituțională, exact din cauza acelui articol. Săptămâna trecută, această situație a fost explicată de Georgeta Gheorghe, președinte al Asociației Rezerviștilor Militari din Interne și Apărare – ARMIA. Dar președintele SCMD spune că nu acesta ar fi pericolul real pentru legea care le-ar face dreptate pensionarilor militari, pentru că s-ar elimina la votul din Senat, ci alt articol, despre care au aflat că urmează să fie introdus înainte de votul din camera decizională, pentru a duce la o altă situație neconstituțională.
„Problema nu e că s-a reintrodus acel articol, ci că s-a băgat ca diversiune. Introducerea unui nou amendament care nu a trecut prin votul Camerei Deputaților înseamnă blocarea proiectului de lege, pentru că se încalcă principiul bicameralității”, a explicat, pentru Jurnalul, Mircea Dogaru, președintele SCMD.
Despre mitingul pe care urmează să îl organizeze pe 29 noiembrie 2024, chiar înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare, între orele 13.00-16.00, în Piața Victoriei, acesta spune că este o acțiune similară cu cea din 2012, când SCMD a adunat solicitările tuturor sindicatelor, pentru a impune un program de guvernare viitorilor aleși. Iar dacă viitorul Guvern și parlamentarii nu vor ține cont de cerințele sindicatelor, la următorul tur electoral se vor vedea consecințele, pentru că se vor pierde circa 3 milioane de voturi, la fel ca data trecută.
Cer renunțarea la impozitarea progresivă
„Scopul acțiunii este rezolvarea cererilor legitime ale rezerviștilor, polițiștilor, salariaților și pensionarilor civili privind aplicarea, în integralitatea lor, așa cum au fost promulgate, a Legilor 223/2015, 153/2017 și încetarea discriminării tuturor, prin aplicarea neconstituțională a Legilor 360/2024 și 282/2023. În mod expres solicităm acordarea și rezerviștilor a drepturilor decurgând din solda de grad sau funcție și executarea misiunilor de luptă, atât pe teritoriul României, cât și în afara granițelor țării și renunțarea la impozitarea progresivă a pensiilor și salariilor”, a anunțat SCMD. Mitingul și „ultimatumul” pentru viitorii aleși sunt asumate de Consiliul Național al Societății Civile (CNSC).
Această impozitare progresivă a fost, de fapt, cerută de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), după Raportul pe care aceasta l-a lansat, cu ocazia solicitării României de aderare la această Organizație.
Raportul OECD pentru România, lansat în primăvara acestui an, vine cu unele recomandări, atât pentru sistemul de impozitare a salariilor, cât și pentru celelalte surse din care s-ar putea aduce mai mulți bani la bugetul statului. Conform OECD, România ar trebui să înceapă să pregătească o tranziție treptată către o impozitare progresivă a salariilor, care să completeze reformele privind transferurile care vizează reducerea inegalității veniturilor.
Scindare sindicală, de la OECD
Despre această nouă metodă de impozitare s-a discutat, în țara noastră, în ultimii doi ani, dar mulți o consideră o metodă comunistă de aducere la egalitate a salariilor – inspirată din principiul marxist al echității: „Fiecare dă, după posibilități, fiecăruia să i se dea după nevoi”. Practic, cei care lucrează acum în domenii unde salariile sunt peste nivelul mediu pe economie ar urma să aibă veniturile scăzute, iar cei care au sub nivelul mediu ar primi mai mulți bani, deși cei din prima categorie au depus eforturi pentru a lucra ca specialiști în domenii bine plătite.
Toate protestele sindicale din ultimii ani au avut printre principalele revendicări ale salariaților creșterea veniturilor în domeniile în care lucrează, principala amenințare fiind că pleacă din țară.
Cu toate acestea, măsura este susținută atât de actualul guvern, cât și de Blocul Național Sindical (BNS) – care acum este cea mai mare confederație sindicală.
Punând față în față solicitările BNS și pe cele ale Consiliul Național al Societății Civile care organizează protestul de pe 29 noiembrie, deja se poate observa prăpastia creată de OECD în mijlocul mișcării sindicale, prin introducerea cerinței de impozitare progresivă.
Mesaje contradictorii, primite de pensionarii Armatei
Înainte de votul în Parlament al legii care ar trebui să le dea mai mulți bani la pensie militarilor, aceștia au primit mai multe mesaje contradictorii, care au creat deja bulversare în rândul rezerviștilor. Unii explică de ce legea e bună, alții arată că, de fapt, vor fi avantajați doar pentru anumite categorii de pensionari militari.
„Inițial proiectul de lege avea la art. I câteva prevederi ce urmau a fi introduse în Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, respectiv art. 59 indice 1, 2 și 3. Articolul 59 ind. 1, avea în cuprinsul său 2 litere: litera a se referea la cei care au ieșit la pensie înainte de intrarea în vigoare a Legii 223, iar lit. b se referea la cei care au ieșit după.
La Comisia de buget (și/sau și de apărare) au eliminat litera b), rămânând doar litera a), și nici aia în integralitatea sa, iar în proiectul de lege nu a mai rămas nici lit. a) (că nu mai avea rost), dar a ieșit ceva de neînțeles.
Totul se leagă de cuvintele „ale căror drepturi s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi”. Cei de la comisie au zis că acestea fac referire la legea adoptată azi (marți, 29 octombrie – n.r.), de completare a Legii 223. Dar e greșit, pentru că ele vor fi incluse în legea 223, deci cel care o va citi și o va aplica va înțelege că se referă la legea pe care o citește, respectiv 223.
Așa este și corect, din punct de vedere al tehnicii legislative, pentru că proiectul de față se intitulează „pentru COMPLETAREA legii 223/2015”.
În aceste condiții legea se va aplica doar pentru cei care au ieșit la pensie înainte de data de 01.01.2016, când a intrat în vigoare legea 223! Pe de altă parte, acest mod de lucru a dus la un non-sens legislativ.
Dacă vei citi cu atenție art. 59 ind. 1, așa cum a fost adoptat de Cameră și înaintat la Senat, vei vedea că nu are subiect! Adică nu spune la cine se referă cuvintele „ale căror drepturi...”. Inițial se spunea, la litera a), „la cererea persoanelor ale căror drepturi...”. Iar la litera b) „pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi.”
Soluție: Ca să aibă înțeles și să nu existe loc de interpretări, cel mai bine ar ca acest articol sa aibă forma de dinainte de eliminarea lit. b). Dacă e foarte complicată procedura, ar trebui ca măcar - și este imperios necesar -, să fie eliminate din textul adoptat de Cameră cuvintele „ale căror drepturi au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi”.
Atenție: Există opinia conform căreia art. II alin. 1 ar suplini absența modificării, dar art. II nu va face parte din legea 223, acela se referă doar la aplicarea legii de completare!
Alt mesaj explică de ce proiectul de lege ar fi fost făcut „cu dedicație”, doar pentru o parte din pensionarii militari: „PLX540/2024 adoptat ieri în camera Deputaților adâncește, nu elimină nedreptătile. Cei care strigă sunt cei care au pensii mari și le vor și mai mari. Ei n-au avut niciodată bunul simț să se ocupe de cei discriminati prin Legea 223/2015. Proiectul nu elimină, ci adâncește discrepanța privind cuantumul pensiilor între cei pensionați conform Legii 223/2015 și cei pensionați pe legi anterioare, și cred că este datoria dvs., a celor care ne conduceți să opriți adoptarea legii în senat fără măsuri reparatorii pentru cei discriminați. La aproape jumătate din pensionari, la recalcularea din 2017 le-a ieșit o pensie de 3-4 ori mai mică și au rămas cu cea avută în plată care era calculată pe sistemul punctului de pensie conform legii unitare a pensiilor nr. 19/2001.
La baza de calcul, pentru aceștia nu sunt componente salariale cum ar fi salariul de funcție, salariul de grad etc., ci salariul integral din toți anii. Deci solda de grad de la data emiterii deciziei nu se regăsește în baza de calcul.
Atunci la care soldă de grad se aplică? Concluzie: nu se aplică.
Amendamentul votat spune așa: Art. 59/1 - Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, în procentajele stabilite la art. 29 și 30 și în funcție de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, inclusiv prin excepție de la prevederile art. 60, astfel: a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și a mediei soldelor de funcție/salariilor de funcție și a drepturilor bănești, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, și valorificate în ultima decizie de pensie, ale căror drepturi au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi.”