Cel puțin, așa rezultă dintr-un document al CNA, care a avizat negativ un proiect de lege de modificare a legii audiovizualului. Acest proiect vrea să reducă timpii alocați spoturilor publicitare din timpul programelor televizate destinate copiilor, în sensul revenirii la forma anterioară a legii, care transpunea o formă mai veche a unei directive europene. Între timp, această directivă a fost modificată, printr-o altă directivă, care, la rândul ei, a fost transpusă, anul trecut, în legislația românească. Și Consiliul Legislativ atrage atenția că, dacă ar fi adoptată în forma propusă de USR, legea ar putea reprezenta motiv de proces la CJUE, intentat de Comisia Europeană împotriva României.
USR-iștii doresc, prin acest proiect de lege, să modifice legea audiovizualului, în sensul rescrierii alineatului 5 al articolului 28. Astfel, la litera „a”, proiectul propune ca „difuzarea programelor pentru copii să poată fi întreruptă de publicitate televizată o singură dată în timpul unei durate programate de cel puțin 30 de minute, cu condiția ca durata prevăzută a programului să depășească 30 de minute”. Iar, la litera „b”, proiectul propune ca „durata prevăzută a publicității televizate din timpul programelor pentru copiii nu trebuie să depășească 20% dintr-o oră de emisie, adică maximum 12 minute într-o oră, în incremenți proporționali cu durata emisiunii respective”.
În expunerea de motive a inițiatorilor, aceștia susțin că au constatat „că nu există în legislația românească nicio prevedere care să limiteze timpul destinat reclamelor TV din interiorul emisiunilor sau programelor pentru copii” și că „la un film sau la un desen animat destinat lui, un copil stă mai mult în fața televizorului, pierzând timpul dedicat studiului, odihnei, activităților sportive și mărind sedentarismul”. „Mai mult, copilul este influențat să-și dorească acele produse sau servicii, fără a avea discernământul total asupra necesității acelui produs sau serviciu promovat în cadrul emisiunii”, se mai arată în documentul citat.
CNA desființează demersul
Consiliul Național al Audiovizualului, chemat să exprime un aviz în legătură cu această propunere legislativă, atrage atenția că proiectul de lege „nu se încadrează, din punct de vedere al stilului de redactare a actelor normative, în prevederile legale”. Acest proiect de lege prevede eliminarea completă a textului normativ primar al alineatului 5, fără înlocuirea acestuia cu un alt text normativ. Apoi, se introduce o enumerare la alineatul 5, prin literele „a” și „b”, deși textul primar al acestui alineat a fost eliminat. După care, este introdus și utilizat termenul „incremenți”, fără a-l defini.
Însă, mai grav, atrage atenția CNA, proiectul de lege nu este în concordanță cu prevederile Directivei 2010/13/UE, modificată prin Directiva (UE) 2018/2018, care au fost deja transpuse în legislația națională prin legea 190/2022. „În norma aflată în vigoare la nivel european, se prevede că proporția de spoturi publicitare televizate (…) cuprinsă în intervalul orar 6.00 – 18.00 nu poate depăși 20% din intervalul respectiv, fiind transpusă întocmai la articolul 34 din Legea Audiovizualului, încă din 2022. (…) Ca urmare, forma anterioară a textului reglementat a fost înlocuită de norma juridică actuală de transpunere a articolului 23 alineat 1 din Directiva 2010/13/UE”, mai arată cei de la CNA, care au avizat negativ proiectul de lege.
Inițiativa încalcă legislația europeană
Tot aviz negativ a fost emis și de Consiliul legislativ, care arată, la rândul său, că „promovarea acestei propuneri legislative, în forma propusă, este de natură să instituie norme incompatibile cu reglementările Uniunii Europene”. Astfel, conform Directivei (UE) 2018/2018, care a modificat Directiva 2010/13/UE, „este important ca radiodifuzorii să beneficieze de o mai mare flexibilitate și să fie în măsură să decidă când plasează publicitatea, pentru a maximiza cererea de difuzare de publicitate și fluxul de telespectatori”. Această noi directivă a fost transpusă în legislația românească pe care, acum, cei de la USR doresc să o modifice, pentru a o aduce la forma anterioară modificării de la nivel european.
„Semnalăm că transpunerea deficitară a unor dispoziții ce sunt deja aplicabile în ordinea juridică internă poate conduce la deschiderea de către Comisia Europeană a unei cauze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru țara noastră, având ca obiect constatarea neconformității legislației române cu prevederile Directivei 2010/13/UE, cu completările și modificările ulterioare, procedură care se poate finalize și cu sancționarea pecuniară a statului român de către CJUE”, concluzionează Consiliul Legislativ.
La vot, USR a primit sprijinul celor de la AUR. Chiar și așa, legea a picat la Senat
Ciudata inițiativă legislativă a fost promovată de 16 senatori de la USR, pe lista semnatarilor fiind regăsite numele Ancăi Dragu, fosta președintă a Senatului, al lui Irineu Darău (ex-candidat la președinția USR) sau cea a senatorului Ștefan Pălărie.
La data de 20 decembrie 2022, proiectul de lege a primit un raport de respingere din partea Comisiei pentru Cultură și Media. Iar, la data de 21 decembrie, legea a fost supusă votului Plenului Senatului. Dintre cei 112 senatori prezenți 82 au votat pentru adoptarea raportului de respingere și împotriva proiectului de lege (30 de la PNL, 44 de la PSD, 7 de la UDMR și un senator neafiliat). Pentru adoptarea proiectului de lege și împotriva raportului de respingere au votat 28 de senatori, dintre care 8 de la AUR, 2 neafiliați și 18 de la USR. Au existat, de asemenea, două abțineri. Este vorba despre senatorul AUR Adrian Costea și de senatoarea neafiliată Diana Șoșoacă.
Legea a ajuns, pe data de 1 februarie 2023, la Camera Deputaților, care este for decizional, iar Comisia pentru Cultură, Arte și Mijloace de Informare în Masă are termen să depună raportul final până pe data de 20 februarie.