Toate aceste fapte ale regimului Ceaușescu au fost condamnate atunci când soții Nicolae și Elena Ceaușescu au fost executați, în ziua de Crăciun a anului 1989.
Acum, după 35 de ani de la revoluție, după ce au murit oameni pentru a schimba regimul totalitar și pentru a elimina proiectele distructive care erau prezentate drept mărețe realizări ale „Epocii de Aur”, Guvernul a scos de la sertar vechile proiecte și le aplică. Modernizarea DN 71 Târgoviște-Sinaia înseamnă distrugerea a sute de familii care nu vor mai putea locui în casele situate de-a lungul acestui drum, iar o comunitate de romi salvată în ultimul moment de la demolare în decembrie 1989 va fi rasă de pe fața Pământului, la Glod. Necesitatea motivată prin interesul public nu se poate susține, în condițiile în care proiectul provoacă un dezastru social și duce la depopulare, fiind în totală contradicție cu fondurile europene investite în proiecte sociale.
La aflarea veștii că urmează să se facă 1.849 de exproprieri, de la Aninoasa până la Sinaia, locuitorii județului Dâmbovița și-au amintit de proiectul de „modernizare, sistematizare și dezvoltare” care ar fi trebuit să radă efectiv jumătate din județ, pentru a lăți drumurile. „Era proiectul lui Ceaușescu pentru tancurile și camioanele Armatei care ar fi trebuit să meargă spre munte. Ar fi demolat toate casele de-a lungul drumului principal (DN 71 - n.r.), dar și pe lângă râu (este vorba despre râul Ialomița, care pe anumite porțiuni are traseul paralel cu DN 71 - n.r.). Înseamnă că fac ce n-au reușit atunci”, spune un locuitor din comuna Pietroșița.
În anul 1987, mai multe ONG-uri din Europa au atacat statul român pentru acest proiect și pentru alte inițiative de sistematizare care urmau să elimine tradiția și arhitectura cu specific local, distrugând satul românesc din temelii, nu doar din punct de vedere estetic, ci mai ales social, pentru că strămutarea familiilor în alte zone, cu despăgubiri care nu le permiteau obținerea unor case cu aceleași condiții de locuire, provoca încă de atunci un dezastru social.
Tocmai de aceea, Constituția României a fost elaborată astfel încât să blocheze inițiativele de abuz de acest fel, pentru a proteja oamenii și comunitățile. Felul în care a fost scris proiectul de „modernizare” a DN 71, dar și textul Hotărârii de Guvern nr. 1588 din 12 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial pe 16 decembrie, arată nu doar că s-a folosit aproape integral proiectul lui Ceaușescu, la 35 de ani de la revoluție, ci și că nu s-a ținut cont de prevederile Constituției României.
Justa despăgubire înseamnă bani pentru case similare
Articolul 44 din Constituția României prevede modul în care ar trebui să se acorde despăgubirile, la justa valoare - ceea ce confirmă faptul că documentația a fost efectiv folosită din vechiul proiect, cu soluțiile corespunzătoare vechilor prevederi constituționale, anterioare revoluției: „(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală. (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”. În acest caz, utilitatea publică nu se poate justifica prin dezastrul social pe care îl provoacă, pentru că scopul dezvoltării nu este lățirea drumurilor, ci bunăstarea oamenilor, iar prin distrugerea comunităților locale și a sute de familii nu poate fi susținută motivarea de utilitate publică a proiectului de modernizare a DN 71, infrastructura rutieră nefiind prioritară în fața problemelor sociale.
În același timp, Constituția prevede „dreapta şi prealabila despăgubire”. „Interpretarea prevederii constituționale, în caz de expropriere pentru utilitate publică, este următoarea: statul este obligat să cheme fiecare proprietar în parte la negocieri și, fiind vorba despre locuințe care ar urma să fie afectate, statul trebuie să le ofere oamenilor alte locuințe în care să se poată muta temporar, înainte de începerea lucrărilor, apoi să le ofere o sumă corespunzătoare pentru a-și putea construi fiecare o altă locuință cu cel puțin aceleași condiții de locuire pe care le aveau inițial”, a explicat, pentru Jurnalul, un expert în Drept Constituțional.
O eroare de sute de milioane de euro
Pentru a aloca fondurile necesare justei despăgubiri, în cazul celor care ar rămâne fără case, ar însemna ca proiectul să beneficieze de o suplimentare substanțială a finanțării. O casă cu 100 de metri pătrați construiți și curte se poate construi cu aproximativ 150.000 - 200.000 de euro, la prețurile pieței de construcții de astăzi. Dar se adaugă spațiul pe care statul trebuie să-l pună la dispoziție fiecărui proprietar, cel puțin similar cu cel pe care îl aveau oamenii în casele lor - multe dintre ele fiind vile - până la finalizarea noilor construcții.
Dacă în București există blocuri cu această destinație și la reabilitarea unor clădiri se pot strămuta familiile, pentru un an sau doi, cât durează lucrările, în Dâmbovița nu există o astfel de posibilitate. Nu se pot oferi circa 1.000 de vile pentru cei care ar rămâne fără locuințe, pe durata construirii altor vile, din banii statului, astfel încât să se respecte prevederea din Constituție.
Astfel, procesele pentru obținerea despăgubirilor nu doar că ar bloca definitiv investiția, ci ar presupune o suplimentare de buget de peste 150 de milioane de euro, dacă se iau în calcul 1.000 de case construite cu 150.000 de euro fiecare, plus terenurile aferente și locuințele oferite pentru păgubiți, pe durata construcțiilor noilor case.
Nu s-a luat în calcul această sumă enormă și nici procesele care vor bloca oricum proiectul, pentru că s-a considerat că despăgubirea se poate calcula la o valoare de piață a clădirilor. Problema e că utilitatea acelor clădiri face diferența, din punct de vedere constituțional, între o simplă evaluare în conformitate cu fișele notariale și locuință, pentru care Constituția prevede să se ofere altă locuință cu cel puțin aceleași condiții pe care proprietarul le are în casa afectată de expropriere.
S-a luat în calcul Constituția din comunism
HG nr. 1588 din 12 decembrie 2024 nu prevede nimic din această procedură, ci fixează niște sume absolut derizorii pentru așa-zise despăgubiri, în baza unui proiect tehnic plin de erori grave. De exemplu, sunt case din mai multe localități care figurează în anexa proiectului ca având suprafețe între 5 și 60 de metri pătrați expropriabili, cu așa-zise despăgubiri între 150 și 5.000 de euro, deși oamenii și-au făcut măsurătorile și au ajuns la concluzia că asemenea „tăieri” le demolează casele.
Dincolo de dezastrul social pe care îl provoacă acest proiect de demolare al lui Ceaușescu, reactualizat la 35 de ani de la revoluție, chiar înainte de Crăciun, mai este o problemă legată de finanțare, pentru că s-au calculat acele sume derizorii care nu se vor putea menține după ce proprietarii vor da statul în judecată. Dacă din 1.849 de proprietari de pe lista exproprierilor vor da statul în judecată doar 1.000, proiectul oricum se va bloca pentru cel puțin 5 ani, iar finanțarea pentru modernizarea drumului se va pierde. Dar poate fi mult mai grav, pentru că un proiect cu astfel de erori și consecințe atât de grave poate bloca fondurile europene, așa cum s-a mai întâmplat în cazuri mult mai puțin grave, în 2012, după transmiterea unei simple scrisori către Comisia Europeană, sau cum se putea întâmpla în 2017, când mai multe ONG-uri au cerut la Bruxelles blocarea fondurilor europene, arătând că au fost nedreptățite la aprobarea unor proiecte.
Practic, după ce Uniunea Europeană a plătit pentru România miliarde de euro care au mers către proiecte sociale de încurajare a natalității, incluziune socială, reducerea abandonului școlar, încurajarea și creșterea antreprenoriatului și a micilor afaceri locale, repopularea unor zone rurale depopulate, readucerea în țară a românilor din Diaspora etc., acum statul român aplică un proiect care duce, în mod inevitabil, la depopularea unui întreg județ, dar și la alte probleme sociale extrem de grave, pentru care există dovezi în istoria recentă. Demolările lui Ceaușescu au dus la moartea a sute de oameni, la distrugerea a sute de familii, la degradare socială, iar acum istoria se repetă, anulând toate eforturile făcute pentru repopulare.
Se pot bloca fondurile europene
Una dintre cele mai afectate zone este satul Glod, din comuna Moroeni, unde există o comunitate de romi pe care Ceaușescu a vrut să o elimine, încă din anii ’80. Sunt oameni foarte muncitori, care și-au construit case din muncă cinstită, de-a lungul drumului DN 71. Își trimit copiii la școală, la liceu, chiar și la facultate, abandonul școlar fiind foarte scăzut.
Cu o zi înainte de Crăciun, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că va bloca exproprierile prevăzute în HG 1588 până la revizuirea proiectului, iar președintele CJ Dâmbovița, Corneliu Ștefan, a mers să discute cu primarii din localitățile afectate - Moțăieni, Pucioasa, Fieni, Buciumeni, Pietroșița și Moroeni. Corneliu Ștefan a anunțat, în urma discuțiilor cu primarii, că „nicio casă construită legal nu va fi demolată și nimeni nu va rămâne pe drumuri”. Dar cele mai multe case ale romilor din Glod sunt construite fără autorizație, deci nu se referea și la ei. A disloca atât de brutal o astfel de comunitate, după toate eforturile care se fac, din bani europeni, pentru integrarea socială, școlară și pe piața forței de muncă a comunităților de romi, echivalează cu un genocid, pentru că acei oameni locuiesc acum în condiții foarte bune, în vile construite cu mult simț estetic, într-o zonă pentru care cei mai mulți dintre ei s-au specializat în munci pe care nu le vor putea practica dacă vor fi strămutați. Cei mai mulți adună piatră și o șlefuiesc, alții sunt meșteri care fac tablă pentru acoperișuri, alții adună toate gunoaiele de pe DN 71 și din albia râului, ducându-le la reciclare, iar aceste munci le fac inclusiv copiii și bătrânii. Chiar dacă statul le-ar da bani suficienți pentru a-și cumpăra alte terenuri și a-și construi case la fel de mari în altă parte, nu vor mai avea coeziunea comunității și șansa de a trăi în continuare din banii pe care-i obțin făcând aceste munci, pentru că e greu de găsit o zonă de strămutare a unei întregi comunități care să aibă și același specific. Dar statul nici măcar nu a venit mai întâi cu o ofertă de strămutare. Ceaușescu a strămutat sau a așezat câteva comunități de romi, în anii ’70-’80, dar le-a oferit o soluție pentru a locui cât de cât decent. În proiectul de modernizare a DN 71 nu sunt prevăzute nici cele mai mici despăgubiri pentru satul Glod, fiind considerate toate casele romilor de pe marginea drumului construcții ilegale.
Modernizare prin distrugere, ca în regimul totalitar
Proiectul de sistematizare din județul Dâmbovița nu este singurul scos de la sertar din cele ale regimului Ceaușescu. Și în București s-a pus în aplicare proiectul Uranus care a distrus mai întâi cartierul cu același nume, pentru a construi Casa Poporului, apoi s-a reluat, după 25 de ani, demolându-se tot, de la Piața Victoriei până la Parlament. Inutil și acolo, pentru că drumul lățit pe alocuri se îngustează brusc în zonele unde nu s-a putut demola mai mult. La fel va fi și în județul Dâmbovița, pentru că drumul se poate lăți doar pe unele porțiuni, dar nu va ajuta prea mult la fluidizarea traficului rutier, în schimb va distruge viețile a mii de oameni, la fel cum se întâmpla în regimul totalitar al lui Ceaușescu.
Zeci de proiecte greșite au distrus casele oamenilor
Una dintre anomaliile acestui proiect de „modernizare” este încercarea de sistematizare și egalizare a unor porțiuni care efectiv nu pot fi aduse la condițiile unui drum de câmpie, pentru că specificul reliefului de la deal și de la munte este cu totul altul. Nu doar arhitectura zonelor diferă de cea din America sau din Elveția, ci și felul în care au fost găsite soluțiile tehnice pentru fiecare casă în parte, astfel încât clădirile să fie protejate de inundații, de hoți, de urși sau chiar de camioanele care pot intra direct în case, dacă li se desființează abuziv gardurile.
Proiectul prevede tăieri din proprietăți, pentru a lăți drumul, pe o porțiune, apoi de a lăți trotuarul sau de a face trotuar, ceea ce s-ar putea realiza doar prin demolarea caselor care sunt la stradă. Aceste zone au funcționat așa cum sunt acum, iar casele au primit autorizații de construire, chiar dacă nu există trotuare. Dar acum, în locul proiectului promis, la fiecare rundă de alegeri locale sau parlamentare, din 2008 până în 2024, prin care ar fi trebuit să se consolideze DN 71, să se facă lucrări de reparații pentru poduri și podețe, să se refacă mai ales podul de la Pucioasa, care stă să cadă și să se construiască drumuri ocolitoare pentru a salva zonele construite, locuitorii județului Dâmbovița s-au trezit cu o lățire de DN 71 peste casele și curțile de la stradă.
Acolo unde nu se taie efectiv din clădiri, li se desființează oamenilor gardurile și se asfaltează până la temelia caselor, fără a se ține cont de scurgerile de ape pluviale cu diferențe de nivel sau de securitatea cetățenilor, pentru că desființarea gardului e o invitație pentru hoți să intre în casă. În unele zone e și o invitație pentru urși. Iar mașinile care acum se pot opri în garduri ar urma să intre direct în casele oamenilor, în caz de accident. Se mai adaugă poluarea fonică și trepidațiile generate de mașini, care în scurt timp vor duce la prăbușirea caselor. Toate acestea sunt prejudicii care vor fi create de statul român, prin proiectul de „modernizare” a DN 71.
În ultimii 15 ani au fost foarte multe astfel de proiecte fundamental greșite, ale căror rezultate s-au văzut abia după implementarea lor. Mulți proprietari s-au ales cu locuințele distruse de trepidații sau de apele pluviale care au ajuns în beciuri sau chiar în locuințe, pentru că proiectanții nu au luat în calcul relieful zonei și diferențele de nivel. Datele din acest proiect arată că și în cazul acesta se va întâmpla la fel.
Drumul troițelor va fi eliminat
Una dintre particularitățile județului Dâmbovița este spiritualitatea oamenilor. Credința în Dumnezeu se vede aici, la fiecare pas. De-a lungul DN 71, oamenii locului au ridicat troițe, de o parte și de cealaltă, aproape la fiecare sută de metri. DN 71 nu este un simplu drum național, ci un drum al credinței. Modernizarea înseamnă și eliminarea tuturor troițelor, pe un drum care în sine are o valoare culturală enormă și care ar fi trebuit să fie promovat de statul român ca atare, ca un adevărat fenomen cultural.