Proiectul de lege a fost depus după ce Parlamentul European a aprobat, în 7 aprilie, rezoluţia prin care cere "instituirea imediată a unui embargou total asupra importurilor ruseşti de petrol, cărbune, combustibil nuclear şi gaz, abandonarea completă a Nord Stream 1 şi 2 şi prezentarea unui plan care să asigure în continuare securitatea aprovizionării cu energie a UE, pe termen scurt", precizează un comunicat al USR.
Conform USR, "în contextul războiului din Ucraina, România are nu doar o datorie morală, dar şi o prerogativă juridică, izvorâtă din interpretarea convenţiilor internaţionale multilaterale, de a susţine valorile pe care acestea le proclamă, precum şi de a depune toate eforturile necesare pentru protejarea, în regim de reciprocitate, a cetăţenilor altor ţări împotriva oricăror crime de război sau a oricăror acte de tortură sau tratamente inumane".
"Avem de ales fie între a-i ajuta pe vecinii noştri ucraineni, fie între a spune că acest război nu ne priveşte şi că orice ajutor oferit nu are voie să ne afecteze propriul confort financiar. Înainte de a ne grăbi cu un răspuns, să ne gândim oare ce am spune dacă, în loc de Bucha, ororile războiului s-ar fi întâmplat la Bucureşti? Cum ne dorim să rămânem în istorie: vrem să fim cei care au asistat cu nepăsare la suferinţa vecinilor săi şi care au făcut prea puţine lucruri ca să o oprească? Eu cred că avem datoria şi putinţa de a ne situa pe partea dreaptă a istoriei şi de a ne arăta solidaritatea faţă de vecinii ucraineni acum când au nevoie disperată de acest lucru", a afirmat deputatul Cătălin Teniţă.
El a spus că proiectul este inspirat şi de "descrierea ororilor" pe care le-au văzut deputaţii Diana Stoica şi Filip Hăvărneanu, care au vizitat Kievul la finalul săptămânii.
"În timp ce în Ucraina sunt bombardate şcoli şi spitale şi sunt omorâţi copii, România şi alte state europene finanţează armata responsabilă de aceste masacre. Asta este realitatea dură: cu banii proveniţi din exporturile de petrol şi gaze, Federaţia Rusă îşi plăteşte soldaţii. În condiţiile în care statul român dispune de suficiente resurse energetice, capacităţi de producţie şi de stocare, nu avem nici o scuză pentru continuarea acestor importuri pătate de sânge nevinovat'', a declarat şi senatorul Cosmin Poteraş, coiniţiator al proiectului.
Proiectul prevede interdicţia generală privind importul şi achiziţiile intracomunitare de petrol, gaze naturale, cărbune şi combustibil nuclear, provenind din Federaţia Rusă, în mod direct sau prin intermediari din ţările Uniunii Europene sau din ţări terţe. Nerespectarea acestei interdicţii va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi în cazul persoanelor fizice, respectiv cu amendă penală între 500.000 şi 2.000.000 lei în cazul persoanelor juridice, iar tentativa se pedepseşte, mai prevede proiectul.
De asemenea, actul normativ mai stabileşte că Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS) poate dispune suspendarea temporară a activităţii agenţilor economici care desfăşoară operaţiuni cu încălcarea acestor prevederi pentru un interval de până la 6 luni. În cazul încălcării repetate de către agenţii economici, precum şi în cazul în care valoarea bunurilor sau a mărfurilor care fac obiectul importurilor sau achiziţiilor intracomunitare depăşeşte cifra de 5 milioane de lei, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale poate solicita dizolvarea agenţilor economici în cauză.
Efectele juridice ale legii operează pe întreaga durată a invaziei declanşată de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, până la data semnării unui tratat de pace sau a unui acord permanent de armistiţiu care să consfinţească integritatea teritorială a Ucrainei, să stabilească reparaţii pentru prejudiciile suferite de ţara invadată, precum şi cooperarea Federaţiei Ruse cu organismele naţionale şi internaţionale competente pentru pedepsirea persoanelor care se fac vinovate de crime de război sau crime împotriva umanităţii.
În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Energiei, împreună cu Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, vor elabora normele metodologice de aplicare a acesteia.