Adunarea Generală a procurorilor din DIICOT a votat marţi, cu o largă majoritate, împotriva proiectului de modificare a Legilor Justiţiei, unul dintre motivele invocate fiind "incoerenţa" procesului de dezbatere şi consultare profesională a magistraţilor.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, Adunarea Generală a procurorilor a fost convocată la solicitarea CSM de a analiza proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ca urmare a adresei din data de 1 noiembrie a Camerei Deputaţilor, prin care s-a solicitat avizarea celor trei propuneri legislative.
"Astăzi, a avut loc Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în urma votului rezultând că larga majoritate a procurorilor s-au pronunţat împotriva modificărilor propuse prin proiectele transmise de Consiliului Superior al Magistraturii. Atât în cadrul procesului de consultare premergător, cât şi în Adunarea Generală au fost exprimate numeroase opinii cu privire la sensul modificărilor propuse la Legile Justiţiei şi la metoda urgentă de legiferare promovată", a anunţat DIICOT.
În comunicat sunt enumerate şi argumentele pentru care procurorii au votat împotriva proiectului de modificare a Legilor Justiţiei.
"Opinia dominantă a Adunării Generale a procurorilor din cadrul DIICOT este fundamentată pe următoarele argumente care justifică în mare măsură poziţia adoptată astăzi de majoritatea participanţilor: absenţa unei expuneri de motive consistentă şi de natură să susţină modificările esenţiale propuse; incoerenţa procesului de dezbatere şi consultare profesională a magistraţilor cu privire la normele-cadru care le reglementează activitatea; valurile succesive de consultări iniţiate de diferiţi factori ai deciziei politice din ultimii doi ani au generat o percepţie de precaritate a procesului de modernizare legislativă a sistemului judiciar, care pare astfel bazat pe viziuni neintegrate, inconsecvente şi pe obiective neclare; nealinierea modificărilor propuse la exigenţele standardelor europene contemporane, aşa cum rezultă acestea din documentele-cheie ale unor organisme internaţionale relevante, exigenţe care vizează mai înainte de toate garanţiile de independenţă a sistemului judiciar în raport cu factorii politici sau de orice altă natură", indică sursa citată. AGERPRES