Cum unii dintre participanți au declarat că au făcut credite ca să aibă bani de motorină, să participe la această acțiune, reiese destul de clar că mișcarea actuală a fost organizată, nicidecum spontană, chiar dacă a pornit imediat după protestele similare din Germania. În afară de faptul că patronatelor li s-a furat ideea, au existat încă din prima săptămână a lunii ianuarie zvonuri despre un amestec politic în organizarea acestor proteste, ceea ce i-a determinat pe reprezentanții transportatorilor să facă un pas în spate.
Protestul spontan al agricultorilor și al transportatorilor din România pare o copie a celui din Germania, însă mai seamănă și cu alte acțiuni menite să creeze premisele unui „maidan”. De exemplu, în octombrie 2016, actualul lider al AUR, George Simion, a adus la București mai mulți cetățeni din Republica Moldova, pentru a se așeza în corturi portocalii, în fața Teatrului Național. Era un început de „maidan” despre care Simion a declarat atunci că e doar o acțiune spontană, însă ghinionul a făcut ca unii dintre protestatari să declare în direct, pentru mai multe posturi de televiziune prezente la fața locului, că au fost pregătiți să rămână în zona Universității, nicidecum că s-au hotărât spontan, când s-au văzut acolo. S-a putut observa, oricum, și faptul că veniseră pregătiți cu tot ce le trebuia pentru a rămâne în Piața Universității, inclusiv corturi identice, clar cumpărate cu acest scop.
Același tip de organizare reiese și din declarațiile celor care au plecat la protest cu tractoare și camioane, acum câteva zile, unii dintre ei declarând presei că au făcut credite la bănci sau IFN-uri pentru a avea bani de deplasare la acest protest. Un credit nu se poate acorda de pe o zi pe alta, de unde rezultă că nu prea poate fi declarat „spontan” acest protest, cel puțin pentru cei care au fost organizați.
Nicio federație patronală nu participă oficial
Organizatori declarați oficial nu există, ci doar reprezentanți ai protestatarilor care au mers la negocieri cu Guvernul. Dar nu reprezintă patronatele din Transporturi. „Sunt câteva persoane care au participat la negocierile de la Guvern, dar nu au fost marile federații sau confederații. Nici noi, COTAR-ul, nici FORT, nici UNTRR sau altele. Noi susține o parte din ceea ce au solicitat și cei care au mers la aceste negocieri, dar COTAR a transmis zeci de solicitări Guvernului în 2023, pe aceleași teme. Noi am propus soluții pentru actualele probleme, am anunțat din decembrie că vom ieși în stradă după 15 ianuarie, dacă nu ni se vor lua în considerare solicitările pertinente, pentru care am venit inclusiv cu niște analize economice și calcule bugetare. Dar noi nu am mai apucat să organizăm protestul. Nu avem niciun fel de implicare în ceea ce se întâmplă acum și nici nu vrem să încurajăm haosul în țară. Intenția noastră nu este să dăm jos guverne sau să punem guverne, ci să rezolvăm problemele noastre și pe ale românilor, pentru că nu ne privesc doar pe noi, ci se reflectă în toată economia României”, a declarat, pentru Jurnalul, Vasile Ștefănescu, președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.).
Negocierile se puteau face și fără deplasarea spre Capitală
Ceea ce i-a frapat, în egală măsură, atât pe membrii Guvernului, cât și pe transportatorii care fac parte din marile confederații naționale este faptul că nu s-a discutat nimic înainte de a se ieși în stradă. Unele solicitări de acum fuseseră deja transmise de confederații către Guvern, de anul trecut, iar negocierile ar fi trebuit să înceapă după 10 ianuarie, urmând ca eventualul protest în stradă să fie organizat doar dacă Executivul nu ar fi vrut să aplice soluțiile care ajută economia României și pe români.
Și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat presei, după întâlnirea cu reprezentanții protestatarilor, că a contactat liderii asociațiilor patronale și „mulți erau și ei mirați că s-a ajuns direct la acțiuni așa de radicale”, explicând și faptul că unele măsuri care au fost propuse de participanții la întâlnirile de la Guvern sunt imposibil de aplicat - dar adevărații reprezentanți ai transportatorilor, adică asociațiile patronale, nu au propus niciodată asemenea revendicări.
În acest context, protestul actual pare a se fi organizat cu alt scop decât cel declarat, mai ales pentru că au lipsit negocierile prealabile, care se puteau face cu Executivul, fără a se ieși în stradă.
70% dintre cerințe sunt comune cu cele ale confederațiilor
În mare măsură, solicitările celor care i-au reprezentat pe protestatari la negocierile cu Executivul sunt aceleași pe care patronatele transportatorilor le-au trimis de anul trecut către Guvern. „Am analizat revendicările și credem că 70% dintre acestea pot fi rezolvate într-un termen rezonabil. Propunerile sunt pertinente, unele fiind foarte urgente și necesare, iar unele soluții le-am prezentat și noi, încă de la finalul anului trecut. Rezolvarea stă în mâna autorităților din România. COTAR are experiență relevantă atât în organizarea acțiunilor de protest de amploare, cât și în negocierea cu autoritățile și în înțelegerea mecanismelor pe baza cărora funcționează România ca stat. Am transmis și noi o opinie pragmatică și argumentată, cu privire la lista celor 7 capitole de revendicări”, a mai explicat Ștefănescu.
Unii transportatori se tem că acțiunile de protest din aceste zile ar putea face parte dintr-o strategie de tip „steag fals” care să-i compromită și să fie folosită în scopuri politice. Unul dintre protestatari a fost surprins purtând steagul Rusiei, cu însemnul „Z”, ceea ce poate fi o încercare de deturnare a scopului declarat al protestului.
Soluții propuse de anul trecut, pentru RCA
În legătură cu plafonarea prețului RCA la un tarif de 4.500 de lei pentru clasa de bonus B0, membrii COTAR - care au fost cei mai activi în lupta cu prețurile acestor polițe de asigurări - consideră că inițiativa nu poate fi implementată în această formă, din două motive: pentru că acel tarif este nesustenabil și ar duce în scurt timp la falimente ale companiilor de asigurări, așa cum s-a întâmplat cu City Insurance; dar și pentru că plafonarea pe termen lung a unui preț contravine legislației europene.
Ca soluție alternativă, confederația a propus să se ia ca reper tariful RCA de referință, care este unul sustenabil, astfel încât orice tarif RCA care depășește acel nivel să fie redistribuit de către BAAR spre una dintre companiile de asigurări care să fie obligată să îl accepte, la tariful de referință publicat pe site-ul ASF.
„În cazul transportatorilor, tariful de referință publicat în luna decembrie 2023, valabil timp de 6 luni, este de 8.609 lei. Tariful nu a fost calculat nici de COTAR, nici de ASF și nici de vreo firmă de asigurări. Este un tarif calculat de o firmă de consultanță din „Big 4”, tarif RCA complet sustenabil și despre care nu se poate bănui că va conduce la falimentarea unui nou jucător din piața RCA, dar va fi aproape la jumătate din prețurile reale de vânzare ale RCA-ului de astăzi pentru transportatori”, a explicat confederația, într-un comunicat de presă, venind și cu alte soluții pentru actualele revendicări comune cu ale protestatarilor.