Există două mari categorii de boli reumatismale, cele de uzură, cum sunt artrozele, şi altele, inflamatorii, mai grave şi mai rare. Despre aceste boli, explică reumatologul Florin Rădulescu.
Florin Condurăţeanu: Nu se şterge din memoria noastră imaginea bunicii acoperindu-şi picioarele cu pledul, apelând şi la sticle cu apă caldă puse pe genunchi şi şold, acestea însoţite de un oftat: „Mă dor încheieturile, se schimbă vremea”. De ce unii reacţionează prin dureri când apar capricii ale vremii, ploi, presiune modificată în atmosferă?
Dr. Florin Rădulescu: Nu s-a găsit o explicaţie ştiinţifică la faptul că unii oameni sunt meteo-sensibili, au dureri când plouă, când presiunea este scăzută. De regulă, aceşti oameni meteo-sensibili suferă la capriciile vremii şi de dureri de cap, sunt agitaţi, nervoşi, se confruntă cu tulburări de somn. Apropo, cei care-şi aşază surse de căldură pe articulaţiile dureroase, perne electrice, sticle cu apă caldă, pături, greşesc. În procesele inflamatorii se foloseşte o sursă rece, nu căldură. Se pun pungi de gheaţă.
F.C.: Care este opinia dumneavoastră în polemica între reumatologi şi chirurgii ortopezi? Ortopezii susţin că încă de la etapa timpurie a artrozei trebuie să se pună o proteză pentru a nu se face praf articulaţia, reumatologii opinează că grefarea unei proteze se face mai târziu.
Dr. Florin Rădulescu: Părerea mea este că se recurge la intervenţia chirurgicală pentru protezare după ce s-au epuizat toate terapiile nechirurgicale. Se folosesc antiinflamatoare şi infiltraţii cu acid hialuronic, chiar şi cu cortizon. Infiltraţiile se fac 3 săptămâni şi, din 6 în 6 luni, sau din an în an. Să nu se uite că şi protezele au o viaţă limitată, după 10-15 ani se înlocuiesc tot prin intervenţie chirurgicală. În artroze, prin uzură, cartilajul îşi pierde din netezime, devine rugos, se roade, încât în unele porţiuni apare frecare os pe os cu dureri mari. Prin uzură şi trecerea timpului, şi lichidul sinovial, secretat de membrana sinovială ce căptuşeşte în interior articulaţia, îşi pierde din componente, vâscozitatea se modifică şi nu se mai îndeplineşte rolul de lichid de ungere.
F.C.: Unii se trezesc că le-a înţepenit gâtul, torticolis este denumirea medicală, „gât de lup” - cea populară. Ce e cu suferinţa asta?
Dr. Florin Rădulescu: Cei cu torticolis au şi capul înclinat într-o parte, apare o imobilitate a muşchilor gâtului. Este vorba de o contractură a muşchilor şi se tratează cu medicamente miorelaxante, cu antiinflamatoare şi antialgice, iar suferinţa durează 2-3 zile. De vină poate fi şi o boală la coloana vertebrală, dar acuzaţii se aduc şi unei mişcări forţate a capului şi unui somn într-o poziţie nefirească a capului şi gâtului. Există şi torticolis congenital: unii se nasc cu un tendon al gâtului mai scurt decât celălalt tendon, rezolvarea este alungirea prin intervenţie chirurgicală.
Dintre bolile reumatismale de natură inflamatoare, mai rare şi mai grave decât artrozele, cea mai des întâlnită este poliartrita reumatoidă. Sunt atacate mai ales articulaţiile mici, ale degetelor, ale pumnului. Apar dureri, inflamaţii, fierbinţeală, degetele se deformează, devin strâmbe ca vreascurile. Articulaţiile calde, mari, de la şold, genunchi sunt mai rar afectate de această boală.