După ce s-a întors din vizita din Georgia, Prună Raluca a dat spre largă consultare publică un act normativ care va schimba radical mersul lucrurilor în sistem. Cu apostila pusă de miniștrii de la Justiție și Finanțe, se preconizează modificarea unei H.G. din 1993 - nr. 725 - privind stabilirea vestimentației magistraților și grefierilor de la curțile de apel, tribunale, judecătorii... ș.a.m.d.
Aflăm câteva secrete ale harnașamentului de prezentare în public a magistraților și asimilaților. ,,Roba este confecționată din stofă de culoare neagră; croiala este largă - model raglan închis la gât - cu guler gen tunică, îngust; mânecile sunt largi; lungimea robei este până la 5-10 cm sub genunchi; în partea din față, începând de la umăr până la poale, are două garnituri paralele din mătase neagră, cu lățimea de 8 cm; mânecile au aceleași garnituri. Roba se încheie cu nasturi neaparenți” (din Art. 1).
Nici Botezatu nu putea descrie mai bine rigorile acestei mantale care pune pete negre apăsate în sălile de judecată. Vin apoi și accesoriile care dau puțină lumină albă pe sobrietatea funebră a robei: baveta și insigna. Magistrații, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor - care au și ei de acum obligația protecției cu roba, poartă bavetă din mătase plisată, trapezoidală. Dimensiunile regulamentare stabilite de geometrul Justiției: baza mare - 12 cm, baza mică - 6 cm și înălțimea - 25 cm. Este stabilit și modul de aninare al bavetei plisate și, esențial, locul. ,,Se prinde la baza gulerului cu capse neaparente.” Aici dezbaterea publică are câmp larg de afirmare: câte pliuri are baveta, se prinde strict sub gât sau se poate aplica pe stânga, bărbații, pe dreapta, femeile. La insigne nu e vorbărie multă. Pe ele scrie JUS și LEX, și nu-i de joacă. Problema este că Prună uită să legifereze dacă insignele se poartă la vedere sau pe dedesubtul robei, caz în care pot apărea frecări metal pe metal, de la insignele și epoleții acoperiților.