Planul de închidere a fost actualizat și renotificat Comisiei Europene, fiind stabilite noi termene, 2020 pentru Lonea și 2021 pentru Lupeni. Nici aceste termene nu au fost respectate, iar acum Ministerul Energiei a pregătit un nou proiect de hotărâre de Guvern pentru închiderea lor. Cele două exploatări aparțin Complexului Energetic Hunedoara, care este în insolvență de mai mulți ani. Între timp, termocentrala Mintia din cadrul ei a fost vândută companiei Mass Global Energy Rom, parte a Mass Group Holding, un important producător global de energie care deţine capacităţi de peste 8.500 MW.
Pentru această operațiune se va acorda anul acesta un ajutor de stat în valoare de 27 de milioane de lei din bugetul Ministerului Energiei. Din această sumă se vor acoperi: costuri cu plăţile compensatorii acordate angajaţilor care îşi pierd locul de muncă (186 mii lei); costuri cu reconversia profesională (60 mii lei); costuri de recultivare a suprafețelor (26.996 mii lei). Nerespectarea de către CE Hunedoara a condiţiilor asumate în vederea obținerii ajutorului de stat pentru a facilita închiderea minelor de cărbune necompetitive determină aplicarea de către Ministerul Energiei a măsurilor necesare în vederea recuperării lui. Ajutorul de stat pentru anul 2023 este o măsură de sprijin ce face parte dintr-un plan mai amplu de măsuri, care include acordarea de ajutoare de stat și care vizează închiderea minelor necompetitive din cadrul Societății Complexul Energetic Hunedoara S.A., în insolvență. Aceste măsuri de sprijin se acordă până în anul 2024 inclusiv și au fost notificate și autorizate de Comisia Europeană.
În Lupeni, prima mină de cărbune a fost deschisă în anul 1881, iar de atunci activitatea minieră s-a derulat aproape fără întrerupere aici.
Închiderea în siguranță durează câțiva ani
Închiderea celor două exploatații impune realizarea unor ample lucrări de punere în siguranță a pentru a evita riscurile de autoaprindere. Potrivit unui studiu realizat de compania poloneză Gyowny Instytut Gornictwa, care a validat evaluarea și riscurile identificate anterior de către experții români, în procesul de închidere a minelor trebuie extras cărbunele pe o perioadă de aproximativ 4-6 ani, ceea ce impune prelungirea termenului închiderii minelor Lonea și Lupeni. Astfel, pentru cele două mine, lucrările de punere în siguranță a zăcământului de huilă se vor executa până la 31 decembrie 2024, urmând ca în anii 2025-2026 să fie executate lucrările de închidere definitivă și ecologizare a terenurilor. De asemenea, având în vedere natura similară a straturilor de cărbune la exploatările miniere Vulcan și Livezeni, tot din cadrul CE Hunedoara, se impun măsuri similare celor stabilite pentru minele Lonea şi Lupeni. Exploatările miniere Vulcan și Livezeni sunt exploatări miniere amplasate în același bazin carbonifer al Văii Jiului și prezintă aceleași riscuri de autoaprindere a cărbunelui. Conform rezultatelor studiului realizat de polonezi, închiderea în siguranță a exploatărilor miniere Livezeni și Vulcan se poate realiza prin extracția huilei până în anul 2030, în timp ce lucrările de închidere definitivă și ecologizare a terenurilor se vor executa până la 31 decembrie 2032.
Termenele au fost aprobate anul trecut
Guvernul a adoptat, în iunie 2022, Ordonanța de Urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. Potrivit acesteia, în situație de criză energetică, se poate decide amânarea închiderii unor centrale pe cărbune sau repornirea unor grupuri energetice. Practic, prin această ordonanţă de decarbonizare, s-a prelungit perioada de închidere şi punere în siguranţă a minelor de huilă, unde poate exista o autoaprindere oricând. În cazul celor două mine, s-ar putea decide – în caz de situație de criză – prelungirea închiderii lor până în 2026, precum şi închiderea şi punerea în siguranţă a minelor Livezeni și Vulcan până în anul 2032, în paralel cu termocentrala de la Paroșeni.
„Din anii ’90 până în prezent au fost închise 11 mine, nouă dintre acestea fiind ecologizate, iar alte două (Uricani și Paroșeni) fiind în proces de ecologizare. E.M. Lonea şi E.M. Lupeni se află în program de închidere conform Deciziei 2010/787/UE, completată prin Decizia C(2018) 1001 final), începând cu data de 16 iulie 2019, cu perspectiva finalizării lucrărilor de închidere subterană până la finalul anului 2026, continuând cu realizarea lucrărilor de reabilitare, recultivare a suprafeţelor până la finalul anului 2027”.
Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului (2022-2030) publicată de Guvern
Guvernul încearcă să pună ceva în locul mineritului
După marea lichidare a sectorului minier de la sfârșitul anilor ’90, regiunea Văii Jiului nu s-a mai redresat economic, ceea ce a dus la o depopulare masivă și la îmbătrânirea populației rezidente. Lichidarea ultimelor rămășițe ale mineritului în următorii ani va pune o presiune și mai mare pe locuitorii acestor zone, în lipsa unor alternative viabile de trai. Guvernul a lansat anul trecut „Strategia de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului (2022 - 2030)”, încercând astfel o relansare a zonei. Pentru aplicarea ei, Guvernul va putea utiliza fondurile europene nerambursabile puse la dispoziție prin Mecanismul de Tranziție Justă destinat regiunilor în tranziție energetică, un fond în valoare de 17,5 miliarde de euro, dar care va genera investiții estimate la 30-35 de miliarde de euro, la care se mai adaugă banii europeni din Fondul pentru Inovare, Fondul pentru Modernizare etc. Noua strategie are la dispoziție foarte mulți bani europeni, circa 284 milioane de euro, singurul semn de întrebare fiind capacitatea autorităților de a elabora proiectele necesare pentru atragerea lor.
Doar facilitățile fiscale nu sunt suficiente
Pentru sprijinirea demersurilor de atragere a investițiilor în Valea Jiului, se va analiza posibilitatea acordării unor ajutoare de stat mai mari și se va avea în vedere acordarea unor facilități fiscale. Acest gen de abordare nu este însă o noutate, ea mai fiind încercată și în trecut, când Valea Jiului a fost declarată zonă defavorizată, iar investițiile realizate au beneficiat de un regim fiscal preferențial. Această măsură s-a dovedit însă insuficientă pentru atragerea investitorilor, deoarece în zonă nu era o forță de muncă bine calificată, infrastructura de transport și cea socială sunt slab dezvoltate etc. Guvernul mizează foarte mult pe dezvoltarea turismului în Valea Jiului, dar, deși zona are potențial, acest sector va fi insuficient pentru absorbția forței de muncă, spun sindicatele miniere. La sfârșitul anului trecut aici erau înregistrați oficial circa 6.200 de șomeri, dintre care cei cu studii liceale aveau cea mai mare pondere.