Potrivit unui comunicat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, proiectul de la Râpa Robilor din Aiud prevede realizarea unui spațiu expozițional, a bibliotecii cu aproximativ 14.000 de volume, parțial digitalizate, și a unei săli de proiecție în care vor fi proiectate aproximativ 300 de ore de înregistrări video cu mărturii ale supraviețuitorilor.
Suma totală a finanțării proiectului este de 462.000 euro, plus TVA.
În perioada comunistă, penitenciarul din Aiud a fost una din cele mai dure închisori ale sistemului represiv din România. Aici erau închiși cei mai periculoși infractori, criminali de război și deținuți politici. Printre aceștia, ordinul politic preciza următoarele categorii: avocați, arhitecți, comercianți, farmaciști, medici, ingineri, învățători, profesori, preoți, scriitori, subofițeri și ziariști, precum și pe toți cei care fuseseră bancheri, chiaburi, moșieri, industriași și diverși patroni. Ordinul s-a aplicat până în 1964. În perioada 1945-1965 au fost înregistrate 563 de decese.
În memoria celor omorâți pe nedrept, supraviețuitorii şi Biserica Ortodoxă Română au decis în 1992, să ridice un monument de cruci, un schit şi un cimitir simbolic, Râpa Robilor aflându-se la marginea orașului, unde erau aruncați cei uciși. Aici s-a ridicat o mănăstire în memoria deținuților politici, chinuiți și uciși pe nedrept de regimul comunist.
„Râpa Robilor de la Aiud este un loc încărcat de istorie, durere, suferință, iar proiectul educațional și muzeal prin care biserica dorește să arate lumii întregi ororile comunismului este demn de urmat. E datoria noastră să arătăm generațiilor tinere adevărul despre comunism, despre orice regim totalitar, ca aceste tragedii să nu se mai repete niciodată. Azi, am văzut un proiect impresionant, construcții cu o arhitectură deosebită, toate menite să ne reamintească de suferința celor care și-au ispășit aici, la Penitenciarul din Aiud pedepsele nedrepte, aspre. Dar acest proiect nu dorește răzbunare: și-a propus să arate adevărul istoric și să ne îndrume să învățăm din el. Este o onoare pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să sprijine acest demers prin PNRR”, a declarat Csilla Hegedüs, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Conforrm comunicatul MIPE, în cadrul PNRR vor fi înființate sau extinse încă opt muzee și memoriale dedicate opresiunii și conflictelor.
Obiectivul este ca, până în iunie 2026, România să aibă nouă locuri memoriale interactive, care să beneficieze de tehnologie modernă, realitate virtuală, care să devină adevărate centre comunitare și să atragă un număr semnificativ de turiști, a explicat oficialul MIPE.
(sursa: Mediafax)