"Încheierea cu succes a urmăririi penale şi condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuţi din România pentru corupţie la nivel înalt este un semn că tendinţa subiacentă în ceea ce priveşte independenţa justiţiei este pozitivă şi că nicio persoană care comite o infracţiune nu se situează mai presus de lege", se subliniază în document.
Comisia Europeană atrage atenţia însă că s-a înregistrat şi o reacţie la această tendinţă. "Rămân frecvente criticile la adresa magistraţilor exprimate de către politicieni şi în mass-media, precum şi lipsa de respect faţă de hotărârile judecătoreşti", notează Bruxellesul.
În 2015 "s-a înregistrat o creştere a numărului de cereri de apărare a independenţei justiţiei, în urma unor atacuri în mass-media şi din partea unor politicieni, inclusiv a prim-ministrului şi a preşedintelui Senatului", subliniază Comisia Europeană, care mai precizează că "au existat în continuare cazuri de presiune asupra unor judecători ai Curţii Constituţionale".
"Aşa cum se menţiona în raportul din 2015, în perioada premergătoare alegerii preşedintelui României, erau semne de schimbare în sensul unei abordări mai responsabile. Aceasta s-a disipat însă în primăvară, în special în urma deschiderii de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a unei anchete vizându-l pe prim-ministru. Criticile au vizat, în mod personal, atât pe şeful DNA, cât şi pe cel al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ)", se menţionează în raport.
Comisia Europeană mai notează că, în 2015, "Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Inspecţia Judiciară au continuat să apere independenţa justiţiei şi reputaţia profesională, independenţa şi imparţialitatea magistraţilor"
"Există în continuare mai multe exemple notificate CSM de atacuri în mass-media şi din partea politicienilor şi, în consecinţă, CSM a trebuit să emită mai multe comunicate critice legate de acestea. CSM nu poate asigura însă un nivel de acoperire în mass-media a comunicatelor sale de presă echivalent cu cel de care s-au bucurat criticile iniţiale şi, dincolo de acest sprijin moral, CSM nu oferă ajutor financiar sau juridic magistraţilor care cer reparaţii în instanţă", se subliniază în raportul MCV.
Comisia Europeană critică parlamentul pentru că nu a respectat recomandarea de anul trecut pentru a se asigura "că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziţii clare în ceea ce priveşte respectarea independenţei sistemului judiciar de către parlamentari şi în cadrul procesului parlamentar".
"Curtea Constituţională (CCR) are un rol important în statul de drept şi în consolidarea unui sistem judiciar independent. Jurisprudenţa Curţii a inclus, în 2015, 24 de decizii privind dispoziţiile noului Cod penal şi ale noului Cod de procedură penală, precum şi unele decizii importante legate de echilibrul puterilor şi respectarea drepturilor fundamentale. Acestea au inclus soluţionarea unui conflict dintre Senat şi autorităţile judiciare privind o cerere de arestare preventivă", se mai menţionează în raport.
"Multe dintre deciziile CCR privind Codul penal au avut drept obiectiv consolidarea respectării dreptului la un proces echitabil şi a drepturilor părţilor, în conformitate cu jurisprudenţa CEDO. Deşi judecătorii şi procurorii au trebuit să îşi adapteze rapid practicile la deciziile CCR, aprecierea generală este că astfel de decizii îmbunătăţesc securitatea juridică şi drepturile justiţiabililor. Deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) privind interpretarea legislaţiei joacă, de asemenea, un rol important în cadrul sistemului de control şi echilibru instituţional", notează documentul.