Radu Miruță a spus că nu crede că se va ajunge „până acolo”, pentru că „nu prea profită nimănui să se rupă NATO”.
„Separate, țările sunt mai puțin puternice. Și nu e vorba de România sau de Franța sau de Marea Britanie. E vorba de interesul fiecăreia individual care se bucură să fie parte din acest NATO. Sigur că discuția a început de când cu declarațiile privind Groenlanda. Pentru că un stat membru NATO spune că nu e scurt de nicio metodă, inclusiv de atac împotriva alte țări membre NATO. Și atunci s-a rupt condiția de a fi NATO”, spune Miruță, la Antena 3 CNN.
Totuși, presa din Marea Britanie a scris că statul britanic discută cu Germania și Franța pentru trimiterea unor trupe în Groenlanda. În acest context, Miruță a fost întrebat ce ar face România dacă ar primi o cerere din partea statelor aliate europene.
„Sunt două ipoteze. Una în care asta s-ar întâmpla prin invocarea articolului 5. Adică o țară membru NATO este atacată și celălalte țări membre trebuie să contribuie. Și decizia ar fi una NATO. Și există o altă situație în care ar fi o chestie de un fel de coaliție de voință. Trimitem trupe acolo fără să existe invocarea articolului 5. În astfel de situații decizia este una pe care o ia CSAT după care se opune la vot Parlamentului României dacă să trimită sau să nu trimită trupe. Pentru o situație în același registru, n-aș spune că este identică cu trimiterea trupelor românești în Ucraina, decizia României și a CSAT este clară. Nu trimiți cizma soldatului român în Ucraina. Dar acolo ar putea fi privit din perspectiva riscului suplimentar pe care îl ai din partea Federației Ruse”, a mai spus Miruță.
(sursa: Mediafax)