Ultima statistică Eurostat ne arată că în luna iunie, la împrumuturile pe termen lung, Guvernul a fost penalizat cu o dobândă medie de 8,74%, cea mai mare din UE și în creștere cu aproape un punct procentual față de luna mai. Acesta este efectul credibilității tot mai scăzute a Guvernului în ochii creditorilor referitor la capacitatea de rambursare a creditelor. Practic, pentru a le plăti la scadență, România trebuie rostogolească datoria, adică să acopere un credit făcând un alt credit la o dobândă mai mare.
De la preluarea mandatului de către Guvernul Ciucă, dobânzile medii la împrumuturile pe termen lung contractate de țara noastră au crescut de la 5,37% la 8,74%, înregistrând cel mai mare salt din blocul comunitar. Această creștere puternică a dobânzilor este un avertisment din partea creditorilor că încrederea în economia românească este în picaj, dar Executivul Ciucă continuă să se amăgească cu o creștere economică invizibilă în buzunarul cetățeanului și cu sloganul desuet al independenței energetice. De atâta bine însă, „specialiștii” economici Ciucă&Ciolacu vin cu biruri mai mari pentru populație și mediul de afaceri, cu un accent pe antreprenorii mici, pentru că de cei mari le este frică să se atingă, riscând să fie certați de ambasadorii țărilor de proveniență ai transnaționalelor active pe piața noastră. Așa că „schemele de optimizare fiscală” ale acestora, mai pe înțelesul tuturor - cel mai facil mijloc de a scoate profiturile din România fără a fi impozitate, sunt în siguranță.
Dezastrul din finanțele publice
Situația finanțelor românești nu arată bine deloc, chiar dacă suntem încă departe de situația din precedenta criza, cea declanșată în 2008. Totuși, din motive electorale, cele două partide, PNL și PSD, care acum coabitează la guvernare, dar odată cu apropierea campaniilor electorale vor deveni cei mai aprigi dușmani, întârzie să facă ordine în finanțele publice. În principal, vorbim despre tăierea cheltuielilor bugetare, aici fiind incluse și cele de personal. Această măsură ar fi un semnal clar transmis creditorilor că autoritățile de la București încearcă să ia măsuri, în primul rând în ceea ce privește deficitul bugetar. În lipsa unei consolidări fiscale, a unui buget public echilibrat în ceea ce privește cheltuielile, nu putem spera la scăderea ratelor dobânzilor. Aceste lucruri au fost semnalate în repetate rânduri de experții economici, dar până acum tandemul Ciucă&Ciolacu să încăpățânează să rescrie legile economiei. Costurile experimentului le va plăti însă mediul privat.
Deficitul comercial al României a ajuns la 10,23 miliarde de euro, în primele cinci luni ale acestui an, de aproape două ori mai mare ca în aceeași perioadă a anului trecut, când s-a situat la 5,68 miliarde de euro, potrivit datelor publicate ieri de BNR
Inflația bate record după record
Inflația a sărit de 15% și a reușit să bată chiar și cele mai negre estimări ale BNR, în condiţiile în care preţurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 17,92%, cele ale mărfurilor alimentare au fost mai mari cu 14,67%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 7,81%. BNR a majorat la 12,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 6,7% pentru sfârşitul anului viitor, dar aceste estimări s-ar putea dovedi depășite de realitate.
137,27 miliarde de euro era la sfârșitul lunii mai datoria externă a României, în creștere cu 2,66 miliarde de euro față de sfârșitul anului trecut, potrivit ulimelor date BNR.