Jurnalul.ro Editoriale Unde dai și unde crapă! Războiul nichelului începe în mijlocul Pacificului. Rușii își bagă coada și în Noua Caledonie!

Unde dai și unde crapă! Războiul nichelului începe în mijlocul Pacificului. Rușii își bagă coada și în Noua Caledonie!

de Dan Constantin    |   

Revolta violentă din Noua Caledonie, arhipelag pierdut în imensitatea Pacificului, perturbă echilibrul politic la Paris și riscă să arunce în aer piața nichelului, metal esențial în fabricarea bateriilor și larg utilizat în metalurgie.

Conflictul intern din acest „departament de peste mări” al Franței este stimulat, prin reflexe geopolitice, de războiul, când cald, când înghețat, dintre fostele republici sovietice Azerbaidjan și Armenia, dar și de interese lezate ale Parisului de către Rusia în Africa, cu implicații în Ucraina. Evident că românii nu puteau lipsi din peisaj, ceea ce arată că lumea a devenit un imens caleidoscop al violenței care se propagă peste granițe și continente...

 „Unde dai și unde crapă”, expresia care acoperă situațiile neașteptate ce ajung să-și producă efecte cu totul în altă parte decât se prefigura la debutul lor, se potrivește foarte bine pentru ceea ce se întâmplă acum în Noua Caledonie. De câteva zile legăturile aeriene cu Numea, capitala teritoriului cu statut de autonomie, sunt suspendate din cauza gravelor incidente care au făcut până acum șase morți. Haosul care a pus stăpânire pe arhipelagul din Pacific, cu o suprafață de 16 mii de km pătrați, cât a Olteniei, dar cu o populație de doar 270 de mii de locuitori, a impus, în 15 mai, instalarea stării de urgență și dislocarea unor importante forțe de ordine.

 Revolta are un substrat politic în care se ciocnesc tendințele de independență ale populației băștinașe cu cele ale „loialiștilor”, care doresc menținerea teritoriului sub umbrela franceză. Conflictul vechi de decenii s-a reaprins, degenerând în forme violente, după ce s-a promulgat o lege care dă drept de vot persoanelor stabilite în Noua Caledonie, cu o vechime minimă de zece ani. Această lărgire a listelor electorale ar schimba raportul între cele curente în defavoarea indigenilor kanak, a vechilor locuitori, acum cu o pondere de 40 la sută în populație, care doresc separarea de metropolă.

Inegalități sociale grave

Pe fondul accentuării tensiunilor privind independența apar și mai evidente discrepanțele economice și de poziții sociale dintre populația kanak și cea care provine din descendenții coloniștilor albi. Rata șomajului dintre cele două populații este diferită, nivelul de salarizare este și el în avantajul noilor veniți în insule, care reflectă și gradul de instruire diferit. Nemulțumirile mocnesc de decenii, deși ele au fost ținute aparent sub control de acordurile succesive și a referendumurilor repetate care nu au dat de câștig independiștilor.

Revolta din Pacific, stimulată de la Baku și Moscova!

Între Baku și Numea, sunt 14 mii de kilometri. Distanța imensă nu împiedică, în opinia autorităților de la Paris, rolul republicii de la Marea Caspică în stimularea revoltelor. Fosta republică sovietică este acuzată de ministrul francez de interne și al teritoriilor de peste mări, Gerald Darmanin, de „interferență” în evenimente, pentru a plăti astfel sprijinul pe care Parisul îl oferă constant Armeniei. Între Azerbaidjan și Armenia este un conflict teritorial care izbucnește ciclic, de câteva luni aflat iar în fază acută. Unii separatiști caledonieni „au o înțelegere cu Azerbaidjan”, a declarat ministrul francez, fără a da detalii. Dar demonstranții din Noua Caledonie au fluturat la proteste steaguri azere, confirmând „ingerințele”. Este un fapt cert că un grup civic din Baku a preluat cauza mișcării de independență Kanak, ca o „susținere a luptei împotriva colonialismului francez”. Recent, un membru al parlamentului local al Noii Caledonii a mers la Baku și a semnat un memorandum de stabilire de relații bilaterale între arhipelag și parlamentul azer.

Problema a ajuns și în Parlamentul European și este subiect de dezbatere în campania electorală foarte aprinsă din Franța pentru alegerile din 9 iunie. „Regimurile autoritare precum Rusia, Azerbaidjan, dar și China profită de cel mai mic defect al societăților noastre pentru a crea haos”, declara europarlamentarul Raphael Glucksmann la Bruxelles. Glucksmann este cap de listă al socialiștilor  francezi la europarlamentare și, deși aflat în dezacord cu președintele Macron în alte subiecte, aprobă poziția oficială în privința amestecului străin în Noua Caledonie. Mulți analiști susțin că răcirea relațiilor dintre Rusia și Franța s-a produs din cauza subminării intereselor franceze în Africa prin acțiunile formațiunii militare a lui Prigojin, care supraviețuiește liderului. Rusia dă o replică în Noua Caledonie și pentru declarațiile belicoase ale lui Macron, care vrea să trimită trupe în Ucraina. „Sprijinul rusesc pentru Kanak nu este nou. La fel ca și în Africa sub-sahariană, Moscova se bazează pe sentimentul antifrancez. Benere cu mesaje explicite, care-l cheamă pe Putin să elibereze coloniile, au fost văzute în timpul protestelor proindependență din ultimele săptămâni”, scrie cotidianul Les Echos în ediția din 16 mai.

Românii, peste tot în lume!

În timp ce arhipelagul este izolat, apelurile de avertizare privind siguranța călătorilor aflați în zonă arată îngrijorarea comunității internaționale față de starea de conflict. Aflăm de la Ministerul nostru de Externe că în Noua Caledonie se află și trei cetățeni români, aflați în contact cu autoritățile consulare. Noua Zeelandă are în vedere posibilitatea organizării unei operațiuni de repatriere cu aviația militară.

Forumul Națiunilor din Pacific, care are 18 state membre - de la Insulele Cook, Vanuatu și Samoa la mai consistentele Australia și Noua Zeelandă - a cerut „pace și unitate” în fața revoltelor care „preocupă profund familia Pacificului”. Comunicatul difuzat joi, 16 mai, de această organizație regională solicită „găsirea unei soluții concertate care să păstreze interesele populației din Noua Caledonie”.

Majoritatea națiunilor insulare din Pacific percep Noua Caledonie „ca o anomalie”, cu un statut „greu de înțeles în regiune prin prisma populației care cere de atâta timp autodeterminare și dreptul la suveranitate, pe care nu le-au obținut”, menționa un politolog australian, citat de presa din Franța. Pentru echilibrul din regiune, Australia, vecină la peste o mie de kilometri cu Noua Caledonie, consideră că Franța, putere democratică, acționează ca o contragreutate în fața creșterii influenței chineze în Indo-Pacific.

Nichelul, bogăția între povară și speranță

Noua Caledonie apare pe harta materialelor critice prin resursele importante de nichel, metal cu o largă utilizare în metalurgie și devenit, mai nou, element esențial în componența bateriilor. Industria auto electrificată are nevoie de cantități impresionante de nichel, pentru bateriile NMC(nichel-mangan-cobalt), care asigură o autonomie mai mare, comparativ cu bateriile de tip LFP(litiu-fier-fosfat). Arhipelagul caledonian deține 20-30 la sută din rezervele mondiale de minereu de nichel, ceea ce explică de la sine dorința de a putea avea influența asupra teritoriului. China este cel mai mare consumator de nichel la nivel mondial, cu cerere explozivă pentru industria bateriilor auto. Ca atare, conform modelului aplicat și în alte zone cu resurse ale lumii, o asociație de prietenie chino-caledoniană este condusă de doi apropiați ai președintelui proindependență al parlamentului de la Numea.

Cotațiile la bursa metalelor pentru nichel sunt influențate în primul rând de dinamica industriei auto electrice, dar și de evenimente geopolitice care pot destabiliza producția și lanțurile de aprovizionare. În 2022, tona de nichel depășise 24.000 de dolari, pe fondul crizei Covid și a prețurilor la energie. Războiul din Ucraina și sancțiunile aplicate Rusiei sunt de asemenea factori de perturbare. Situația industriei extractive de nichel din Caledonia, activitate energofagă, este grevată de prețurile mai competitive ale Indoneziei, țară care dispune și de resurse energetice mai ieftine. Ca atare, producția de nichel din arhipelag este în restrângere drastică. Închiderea unor capacități de producție și falimentul anunțat al unor companii din industria de nichel au alimentat șomajul și, evident, produc tensiuni sociale. Revolta din aceste zile a perturbat și mai mult activitatea economică, distrugerile în urma vandalismului au provocat pierderi estimate la 200 milioane de euro. Companiile de asigurări sunt exonerate de a da despăgubiri în caz de război civil.

De asemenea, o serie de proiecte miniere sunt contestate de populație pentru efectele lor asupra mediului. Suprapuse pe cerințele exprimate și în recentul val de proteste, de a elimina exploatarea de tip colonial a resurselor arhipelagului, viitorul imediat al nichelului din Noua Caledonie este incert să fie exploatat la nivelul potențialului.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Subiecte în articol: razboi nichel noua caledonie Rusia
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri