Președintele Iohannis descoperă după 7 ani de mandat că România este sufocată de gunoaie. Până nu i-au ajuns sacii cu resturi menajere la poarta reședinței din Herăstrău, KWI credea netulburat că toți cetățenii se scaldă în grădini ozonate și pot ieși la iarbă verde sau la plimbări cu bicicleta pentru a se relaxa. Incapabila Clotilde Armand, depășită de o problemă simplă de administrație, la care s-a adăugat și anchiloza jalnică a primarului general Nicușor, devenit protectorul căpușelor și al șobolanilor, i-au arătat președintelui navetist că bucureștenii trăiesc în cea mai poluată capitală a Europei, într-o atmosferă ce devine un pericol pentru sănătate. Față de starea de calamitate a mediului din Capitală, măsurile de remediere sunt palide. Președintele se angajează în acțiuni de operetă, regizate cu grijă, care „semnalează” că sunt gropi de gunoi neautorizate. Vizita de la Dărăști, situată pe centura gunoaielor care a prins în clește Bucureștiul, este tot fără substanță, nu ajunge la rădăcina problemei. Un mic discurs urmat de o plimbare alături de voluntari prin miriștea poluată rămâne o simplă acțiune de propagandă. La fel, când s-a dat cu bicicleta, KWI ne-a „semnalat” că traficul prin București este infernal și ar avea „leac”. Când s-au dat cap în cap, mai să-și rupă picioarele care împingeau la pedale, un bancher cu ministrul mediului, participanți la cursa de agrement ecologică, am înțeles că și ciclismul este periculos.
Amploarea crizei de mediu în care se zbate și se afundă surd România este prin dimensiune o amenințare la fel de mare ca pandemia. Dacă pentru Covid -19 s-a descoperit rapid un vaccin, fiind șanse ca pandemia să se retragă, rămâne în vigoare codul roșu pentru gunoaie. Simplele glumițe și îndemnuri cu acțiuni de operetă nu pot rezolva problema. De ce nu este adusă acțiunea de stopare a poluării generalizate în CSAT? Munții de gunoaie care cresc până și pe crestele Bucegilor, legislația deficitară, mafia care s-a instalat în piața gri și neagră a colectării deșeurilor, importurile clandestine de gunoaie periculoase impun măsuri care țin de siguranța națională. Care este rostul CSAT dacă ezită sau evită să ia în analiză un pericol iminent, vizibil la tot pasul?