Ulterior, Executivul a decis prelungirea lui până în 2027, iar sumele alocate de la bugetul de stat au fost majorate la 1,5 miliarde de euro. În paralel, se încearcă acum și obținerea unei finanțări prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce inițial aceasta a fost respinsă pe motiv că autorităţile de la Bucureşti nu au putut furniza dovezi că proiectele nu afectează mediul înconjurător. Seceta puternică din acest an a readus pe tapet probleme irigațiilor și în Parlament, unde a fost înregistrat un proiect de lege care prevede majorarea sumei de 1,5 miliarde de euro la 3,5 miliarde de euro. Proiectul a reușit deja să obțină votul senatorilor și așteaptă acum votul Camerei Deputaților, care este for decizional în acest caz.
Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Agriculturii și pus acum în dezbatere publică, pe lângă reabilitarea Canalul Magistral Siret - Bărăgan, se vor mai moderniza 155 de amenajări de irigaţii viabile, care deservesc o suprafaţă de 2,6 milioane de hectare. Per total, sunt incluse aici 190 de staţii de pompare, 257 de staţii de repompare, 8.334 de construcţii hidrotehnice, 7.500 km de canale, 2.800 km de conducte etc.
Canalului Siret-Bărăgan intră în lucru
Lucrările de reabilitarea a Canalului Siret-Bărăgan ar urma să înceapă în primăvară, cu reabilitarea a 5,7 km de canal, care este funcțional în județul Vrancea, și executarea altor 17,3 km de canal pe raza aceluiași județ (tronsonul Haret, de la Barajul Călimănești până la km 23). Această parte a proiectului va fi terminată până în 2027 și, conform documentației tehnice, ar asigura irigarea 43.000 ha. Începând cu kilometrul 50 și până la Lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa (kilometrul 198), proiectul nu are niciun fel de documentație, aici lucrările urmând să fie luate de la zero. Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu în 1986, iar în anul următor a început execuţia primului tronson. El era proiectat să fie amenajat pe râul Siret, între Barajul Călimăneşti şi Lacul Dridu, care urma să aducă apele din râul Siret către Câmpia Bărăganului. Canalul trebuia să aibă 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Până la începutul anilor ’90 se realizaseră deja primii kilometri de infrastructură, în zona Călimăneşti - Mărăşeşti, dar ulterior lucrările au fost oprite din cauza lipsei finanțărilor. Pe teritoriul judeţului Vrancea, canalul are o lungime de 50 de kilometri, din care 5,7 kilometri sunt funcţionali. Al doilea tronson are circa 150 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu, acesta fiind şi cel mai scump. În anul 2012 se estima că pentru realizarea canalului ar fi nevoie de o investiţie de 3,5 miliarde de euro, dar el ar fi asigurat irigarea a 10% din terenul agricol al țării. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, spunea în vară că la nivelul ministerului există o estimarea a costurilor implicate de realizarea proiectului, dar preferă să nu o facă publică.
Proiectul construirii Canalului Siret-Bărăgan nu a apărut în perioada comunistă. Prima propunere de realizare a canalului datează de pe vremea Regelui Carol I, din 1912 și a rămas cunoscut ca „Proiectul Davidescu”, după numele inițiatorului său. Discuțiile au fost reluate în 1952, când specialiștii trebuiau să elaboreze o strategie a construirii sistemelor de irigații.
Ce prevede proiectul pe care îl va adopta Guvernul
- În etapa I se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului, formată din 71 de staţii de pompare de bază, 140 de staţii de repompare, 125 m de conducte de refulare, 2.515.305 m de conducte îngropate, un colector, 1.858.742 m de canale de aducţiune, 1.949.448 m de canale de distribuţie şi 3.350 de construcţii hidrotehnice din 41 de amenajări de irigaţii pe care s-au constituit organizaţii şi federaţii ale organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, care au accesat măsura 125a din cadrul PNDR 2007-2013.
- În etapa a II-a se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului formată din: 87 de staţii de pompare de bază, 106 staţii de repompare, 28.484 m de conducte refulare, 120.431 m de conducte îngropate, 1.789.365 m de canale de aducţiune, 1.546.818 m de canale de distribuţie şi 3.824 de construcţii hidrotehnice din 78 de amenajări de irigaţii viabile pe care s-au constituit organizaţii şi federaţii ale organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, care vor putea accesa submăsura 4.3 din cadrul PNDR 2014-2020.
- În etapa a III-a se va reabilita infrastructura principală de irigaţii din domeniul public al statului formată din: 32 de staţii de pompare de bază, 11 staţii de repompare, 20.508 m de conducte refulare, 137.122 m de conducte îngropate, 437.908 m de canale de aducţiune, 85.417 m de canale de distribuţie şi 1.160 de construcţii hidrotehnice din 36 de amenajări de irigaţii viabile pe care nu sunt constituite actualmente OUAI-uri. În cazul în care se vor constitui, acestea vor trece în etapa a II-a de reabilitare.
Orban plusează cu două miliarde de euro
Bugetul alocat programului național de reabilitare a infrastructurii de irigații ar urma să fie majorat de la 1,5 miliarde euro la 3,5 miliarde euro pentru acoperirea diferențelor de cost apărute în ultimii șase ani și a majorării suprafețelor de irigat la 2,5 milioane hectare. Prevederea se regăsește într-un proiect de lege adoptat săptămâna aceasta la Senat. Inițiativa aparține grupului foștilor parlamentari liberali care au părăsit PNL împreună cu Ludovic Orban și a fost votată în plenul Senatului de toate formațiunile politice, în ciuda avizului negativ al Comisiei de buget. Surprinzător este și faptul că senatorii din arcul guvernamental au susținut proiectul la vot, deși el primise aviz negativ și din partea Guvernului. Odată cu majorarea sumelor alocate refacerii sistemului de irigații, Ministerul Agriculturii ar urma să aloce resurse și pentru construcţia Canalului Dunăre-Jiu-Olt-Argeş, iar în termen de 90 de zile de la publicarea noii legi, Guvernul va trebui să aprobe prin hotărâre indicatorii tehnico-economici ai Canalului. În ceea ce privește sursele de finanțare suplimentare, parlamentarii ex-liberali grupați în jurul lui Ludovic Orban susțin că ele pot fi acoperite din fondurile externe nerambursabile pe care va trebui să le atragă Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.
Întârzieri mari, termene depășite
Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, aprobat în 2016, trebuia finalizat în 2020, dar ținta a fost ratată. De exemplu, în prima etapă trebuia reabilitată infrastructura principală de irigații din 39 de amenajări aparținând domeniului public al statului în suprafață de 1.314.543 ha. La un an după expirarea termenului de finalizare a proiectului, doar două proiecte erau terminate 100% din cele 39, iar alte șapte avea un grad de realizare cuprins între 90 și 99%. În ceea ce privește a treia etapă, unde erau incluse trei proiecte, care acopereau o suprafață de 9.569 ha, ele nici măcar nu fuseseră începute.
În cadrul Planului Național Strategic 2023-2027, prin care se vor sprijini investițiile în infrastructura secundară de irigații, administrată de Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), România va avea la dispoziție 400 de milioane de euro din fonduri europene.
Irigațiile, negociate din nou cu Bruxelles-ul
După ce am ratat banii pentru irigații prin PNRR, acum Executivul vrea să corecteze situația și să includă aceste proiecte pe lista finanțărilor. „Acum e perioada în care se ajustează PNRR și a trebuit să vedem că un nou concept privind investiția în sistemele de irigații trebuie să fie unul care urmează obiectivele din capitolul RePower EU, și de aceea producerea de energie verde cu ajutorul panourilor solare sau eficiența energetică în stațiile de pompare, sau sistemul de monitorizare a apei pentru ceea ce înseamnă acest tip de investiție sunt elemente care contează în fundamentarea deciziei pentru noul concept de investiții, dar și din partea CE, care să vadă îmbunătățiri în ceea ce privește soluția tehnică.
Trebuie să discutăm de 1.700 km de canale, irigații, 1.400 MWh putere instalată și 1,8 miliarde de euro investiție care, dacă o ducem la bun sfârșit, este primul nostru punct de pornire pe proiecte care țin de infrastructura de irigații și ajută peste 600.000 ha să fie irigate și, în acest fel, să valorificăm cel mai important potențial pe care îl avem, cel agricol”, a declarat recent Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, în cadrul unei conferințe organizate în cadrul proiectului „România inteligentă”, susținut de Antena 3 CNN și cotidianul național Jurnalul.