„Sper că sunteți mai puțin condiționați decât mine, deoarece scanez e-mailurile de pe telefon în timp ce stau la semafor sau în timp ce mă întorc acasă de la gară. Scriu rapid răspunsuri, în cele patruzeci și două de secunde înainte de a sări la următoarea întâlnire. Din nefericire, sunt unul dintre americanii tipici care ridică zilnic telefonul de peste optzeci de ori, ceea ce se traduce printr-o medie de două mii șase sute de apăsări, atingeri și clicuri pe zi”, expune și se expune dezinvolt cercetătoarea Elaine Lin Hering în studiul „Renunță la tăcere” (Editura Lifestyle, 2024).
Logic, analitic, metodic versus rapid, impulsiv, intuitiv
Ce riscăm însă adoptând acest tip de comportament haotic? Elaine Lin Hering are cuvântul: „Conectarea constantă la dispozitivele pe care le avem la încheietura mâinii, în buzunare și la vârful degetelor a creat așteptarea ca noi să fim mereu conectați, să oferim și să așteptăm răspunsuri imediate. Pentru a face față așteptărilor, creierul nostru se bazează mai degrabă pe un proces decizional reactiv decât pe unul reflexiv. Procesul decizional reflexiv este logic, analitic, deliberat și metodic. Procesul decizional reactiv este rapid, impulsiv și intuitiv. În mod obișnuit, folosim procesul decizional reflexiv pentru a soluționa chestiuni importante, cum ar fi dacă să acceptăm sau nu un nou loc de muncă, să ne mutăm sau nu într-un oraș nou sau să continuăm sau nu o relație cu cineva”.
Informații infime pentru gândirea deliberată
În continuare: „Modalitatea reactivă de luare a deciziilor nu este rea în sine, ci este o adaptare evolutivă care ne permite să evităm oboseala decizională rezultată din luarea continuă a deciziilor. Problema nu este doar că luăm decizii greșite, ci și că adesea nici măcar nu suntem conștienți că trebuie să luăm decizii. Creierul lasă inconștientului nostru sarcina de a face marea majoritate a alegerilor privind comportamentul pe care îl manifestăm. Doar cincizeci din cele zece milioane de biți - sau 0,0005% - de informații pe care creierul nostru le procesează în fiecare secundă sunt dedicate gândirii deliberate”. Uluitor! „Trecerea pe pilot automat ne permite să îndeplinim sarcini fără să ne gândim prea mult la ele. Pilotul automat își are locul său”.
Declanșarea obiceiurilor reflexe
Mai țintit? „Adeseori, nu trebuie să ne gândim conștient în ce fel să ne legăm șireturile sau să ne spălăm pe dinți. Nu am funcționa la fel de bine dacă ar trebui să deliberăm conștient fiecare acțiune. Mintea noastră conștientă construiește baze de date pentru a filtra interacțiunile noastre în timp real. Dar dificultatea este că bazele de date sunt colorate de preferințele noastre inconștiente și declanșează obiceiuri reflexe. Atunci când nu ne oprim să facem o pauză, să ne gândim și să alegem un răspuns, preferințele încorporate în bazele noastre de date ne conduc. Să rămânem pe pilot automat înseamnă să perpetuăm normele existente privind cine are dreptul la exprimare și cine este redus la tăcere - inclusiv normele încorporate în propriile noastre răspunsuri”.
Încetiniți, încetiniți...
Soluția la această „pripeală” neproductivă? „Ne putem îmbunătăți procesul decizional reflexiv încetinind oferirea de răspunsuri celor din jur și făcând alegeri conștiente în răspunsurile noastre. Putem înceta să facem ceea ce am fost condiționați să facem și putem alege o cale diferită”.
„Procesul decizional reflexiv este logic, analitic, deliberat și metodic. În mod obișnuit, folosim procesul decizional reflexiv pentru a soluționa chestiuni importante”, Elaine Lin Hering, cercetătoare
„Procesul decizional reactiv este rapid, impulsiv și intuitiv. Nu este rău în sine, ci este o adaptare evolutivă care ne permite să evităm oboseala decizională rezultată din luarea continuă a hotărârilor”, Elaine Lin Hering, cercetătoare