Președintele României, Klaus Iohannis, a remis, la începutul acestei săptămâni, Decretul 1299 din 5 noiembrie 2024, prin care s-a promulgat Legea pentru aplicarea OUG 19/2019 privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru organizarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European și a referendumului național din 26 mai 2019.
Este vorba despre artificiul juridic trecut de Parlament, săptămâna trecută, prin care în ordonanța de urgență din anul 2019 au fost introduse de către PNL mai multe amendamente care să permită finanțarea organizării și desfășurării referendumului local pe care primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, vrea să-l organizeze în aceeași zi cu primul tur al alegerilor prezidențiale din data de 24 noiembrie 2024. Practic, prin nesocotirea Legii nr. 3/2000 și a unei decizii a Curții Constituționale din anul 2016, se va permite ca referendumul local să utilizeze infrastructura electorală, logistică și administrativă pusă la dispoziție pentru organizarea scrutinului național prezidențial.
Astfel, odată cu promulgarea acestei legi de către Klaus Iohannis, a devenit oficial că ștampila de vot ce va fi folosită la alegerile prezidențiale va putea fi utilizată și la referendumul local din București, prin care Nicușor Dan vrea să se înscăuneze „împărat al Capitalei”, peste bugetele celor șase sectoare și peste atributul acestor unități administrativ-teritoriale de a emite autorizații de construire.
Infrastructura prezidențialelor, la dispoziția primarului
Același lucru se va întâmpla și cu timbrul autocolant cu mențiunea „Votat”, ce urmează să fie aplicat pe actul de identitate al alegătorului, care va fi folosit tot din inventarul pentru prezidențiale, la acest scrutin local. Vor fi utilizate aceleași secții de votare, iar Nicușor Dan va centraliza rezultatele votării cu ajutorul membrilor secțiilor de votare angajați pentru alegerile prezidențiale, dar și al Biroului Electoral Central pentru alegerea președintelui României din anul 2024. Asta, în ciuda faptului că, așa cum a precizat chiar AEP, ar trebui să fie organizat și un Birou Electoral Municipal la București.
Așa cum „Jurnalul” a preconizat, încă de la finalul lunii trecute, când Camera Deputaților a adoptat, cu 221 de voturi, aceste modificări legislative, legea nu a fost atacată de absolut nimeni la Curtea Constituțională. Asta chiar dacă, formal, în 21 octombrie, actul normativ a fost depus la Secretariatul General al Camerei Deputaților, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra neconstituționalității legii. Numai că nimeni nu a făcut-o. Nici măcar cei de la AUR, care au votat împotrivă, nici Avocatul Poporului, nici președintele ÎCCJ.
Președintele României avea, la rândul său, posibilitatea de a reîntoarce legea în Parlament sau de a o ataca el însuși la CCR, dar nu a simțit nevoia să-și exercite niciuna dintre aceste prerogative în acest caz.
Vrea să lase sectoarele fără bugete
În baza acestei legi, dar și a hotărârii Consiliului General al Municipiului București adoptată de vechea componență a CGMB, cu o săptămână înainte de a-și încheia mandatul, organizării referendumului lui Nicușor Dan îi mai trebuie doar emiterea unei hotărâri de Guvern prin care să se decidă organizarea referendumului local, pe banii, infrastructura și oamenii plătiți pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie.
Dincolo de aceste chichițe juridice, trebuie reamintit ce anume vrea Nicușor Dan să întrebe populația din București pe care o cheamă la vot la acest referendum local. Vor fi trei buletine de vot, cu câte o întrebare fiecare, dintre care doar primele două sunt inițiate de primarul general. Prima întrebare este: „Sunteți de acord ca repartizarea între Primăria Municipiului București și Primăriile de Sector a impozitului pe venit și a taxelor și impozitelor colectate de la bucureșteni să fie aprobată de către Consiliul General al Municipiului București?”.
Conform Codului Fiscal, prin impozite și taxe locale se înțelege, așa cum rezultă din cuprinsul articolului 241, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru emiterea certificatelor, avizelor și autorizațiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate, impozitul pe spectacole, taxe speciale și taxe locale. La articolul 249 se precizează că impozitele și taxele locale se plătesc la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află proprietatea. Totodată, taxele locale pe mijloacele de transport se plătesc la bugetul autorității administrației publice locale de pe raza căreia domiciliază proprietarul. În cazul sectoarelor, la sectoare. Repartizarea impozitului pe venit se face anual, prin bugetul de stat, către administrațiile finanțelor publice ale unităților administrativ-teritoriale sau către subdiviziunile unităților administrativ-teritoriale.
Miza cea mai importantă, emiterea autorizațiilor de construire
A doua întrebare ce va fi pusă la referendumul lui Nicușor Dan sună în felul următor: „Sunteți de acord ca primarul general al Municipiului București să emită Autorizațiile de Construire pe întreg teritoriul orașului?”.
Această chestiune este reglementată de Legea nr. 50/1991, actualizată, privind autorizarea execuției lucrărilor de construire. La articolul 4, această lege prevede că autorizațiile de construire se emit de președinții consiliilor județene, de primarul general al municipiului București, de primarii municipiilor, de primarii sectoarelor municipiului București, de cei ai orașelor și comunelor, pentru executarea lucrărilor de construcție.
Astfel, primarii sectoarelor emit, conform legii, autorizațiile de construire pentru lucrările care se execută pe teritoriul administrativ al sectoarelor, cu excepția autorizațiilor care intră în competențele primarului general. Acesta din urmă trebuie, în prealabil, să ceară avizul de la primarii de sector pentru construirea, reabilitarea sau renovarea monumentelor istorice, a reabilitării sau a extinderii rețelelor edilitare municipale de transport subteran sau de suprafață, de apă-canal, gaze, electricitate sau de comunicații, executate pe domeniul public sau privat al Capitalei, precum și de reabilitare a străzilor care sunt în administrarea Consiliului General al Municipiului București.
Nicușor Dan vrea ca doar el să poată emite toate aceste autorizații de construire în București, nu și primarii sectoarelor.