Curtea Constituțională nu a avut nici ieri cvorumul necesar pentru a putea delibera și decide asupra obiecției de neconstituționalitate ridicată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Asta, pentru că patru judecători au absentat de la plen, invocând că nu puteau participa la o ședință prin care să valideze încălcările de regulament și de lege săvârșite de actuala conducere a Curții Constituționale, astfel încât abia la jumătatea lunii viitoare CCR se va reuni pentru a da verdictul. În paralel însă, un proiect de lege inițiat de doi parlamentari de la USR desființează propaganda guvernamentală potrivit căreia legea privind anihilarea pensiilor de serviciu ale magistraților este „problema” pentru care Jalonul 215 din PNRR nu este îndeplinit. Proiectul vizează desființarea pensiilor speciale ale aleșilor locali, iar în expunerea de motive inițiatorii arată că și acest subiect reprezintă o condiție a aceluiași Jalon 215.
Ilie Bolojan este „făcut” chiar din interior, retorica guvernamentală potrivit căreia singura condiție neîndeplinită încă pentru a convinge Comisia Europeană că România a „bifat” cerințele prevăzute în Jalonul 215 din PNRR o reprezintă pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.
La data de 22 decembrie 2025, deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Mădălina Prună au depus la Camera Deputaților, sub numărul PLX 569/2025, o propunere legislativă pentru eliminarea pensiilor speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene. Iar în expunerea de motive care însoțește acest demers legislativ cei doi parlamentari progresiști scriu, negru pe alb, că „această inițiativă nu este doar o opțiune internă de politică bugetară, ci un imperativ european”.
„Prin angajamentele luate în PNRR, România s-a obligat să reducă cheltuielile cu pensiile speciale, măsură concretizată prin îndeplinirea Jalonului 215. Deși pensia speciale pentru aleșii locali este, în prezent, suspendată (urmând a fi reintrodusă după 1 ianuarie 2027), o simplă suspendare temporară nu satisface cerința de reformă permanentă și nu înlătură viitoarea povară bugetară. Abrogarea definitivă este singura modalitate prin care putem asigura îndeplinirea acestui jalon și, implicit, evitarea riscului de a pierde finanțarea de 869 de milioane de euro din fonduri europene”, arată cei doi deputați USR.
Pentru parlamentarii progresiști, 2.816 lei este o pensie normală
Năsui și Prună, notează că, potrivit OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, „tuturor persoanelor care au deținut funcțiile de primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene începând cu anul 1992 li s-a acordat dreptul la o pensie specială în cuantum de 0,40% înmulțit cu numărul lunilor de mandat până la un maxim de 144 ori din indemnizația brută aflată în plată”.
„Spre exemplu, un fost președinte de consiliu județean ar avea dreptul la o pensie specială de minimum 6.260 de lei pe lună și maximum de 19.780 de lei pe lună, de aproape 7 ori mai mare decât pensia normală în România, de doar 2.816 lei pe lună”, arată parlamentarii inițiatori. Aceștia susțin că prezenta propunere legislativă abrogă articolul 210 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ care reglementează pensia specială a aleșilor locali. „Este o acțiune necesară și urgentă, justificată de contextul macro-financiar critic al României și de obligațiile asumate la nivel european”, se mai subliniază în documentul citat.
De asemenea, se mai specifică faptul că „situația economică actuală impune Guvernului și Parlamentului să adopte măsuri imediate și deciziile de limitare a cheltuielilor publice pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor. Ne confruntăm cu un deficit bugetar care a escaladat la un nivel de aproximativ 9% din PIB, în timp ce datoria publică a ajuns la peste 50%”.
Teama de CCR
Potrivit inițiatorilor, „abrogarea contribuie la restabilirea principiului echității și contributivității în sistemul public. Prin eliminarea acestei pensii speciale, care se adaugă pensiei din sistemul public, se întărește premisa că veniturile post-activitate ar trebui să fie proporționale cu contribuțiile. De asemenea, având în vedere că pensia specială este deja suspendată și, prin urmare, nu există drepturi în plată, abrogarea are un efect pur prospectiv, asigurând securitatea juridică, neafectând retroactiv drepturile câștigate de niciun beneficiar”.
În același document se mai arată că „menținerea acestei stări de suspendare a pensiei speciale creează, în fapt, un risc juridic major și incontrolabil asupra finanțelor publice. Jurisprudența Curții Constituționale a României sancționează normele care amână anual sau sine die intrarea în vigoare a unor drepturi prevăzute expres de lege. Continuarea suspendării pensiei speciale, în loc de abrogarea ei definitivă, expune statul la riscul ca, în urma unui control de constituționalitate, CCR să constate că amânarea repetată este neconstituțională. O astfel de decizie ar obliga dreptul la pensie specială să intre automat în vigoare, generând un impact bugetar incontrolabil, fără nicio pregătire fiscală prealabilă”. Se mai susține, de asemenea, că „impactul acestei reactivări forțate ar fi devastator, având în vedere baza extinsă de beneficiari. Pensia specială se adresează tuturor persoanelor care au deținut funcția de primar, viceprimar, președinte și vicepreședinte de consiliu județean începând cu anul 1992. O reactivare neașteptată a acestui drept ar genera, pe lângă o cheltuială anuală imensă, o masă critică de dosare și obligații de plată care ar compromite ireversibil țintele de deficit și angajamentele fiscale”.
Legea se află în consultare publică până luna viitoare
Consiliul Legislativ, spre deosebire de avizul negativ dat în cadrul legii lui Ilie Bolojan privind anihilarea pensiilor de serviciu ale magistraților, a avizat, de această dată, pozitiv proiectul de lege al lui Claudiu Năsui, însă cu unele observații.
Mai întâi, Consiliul semnalează că expunerea de motive nu cuprinde toate secțiunile referitoare la conținutul evaluări impactului actelor normative.
Apoi, în ceea ce privește abrogarea articolului 210 din OUG 57/2019, Consiliul Legislativ învederează faptul că aplicarea prevederilor acestui articol a fost suspendată până la data de 12 ianuarie 2027, prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. „În acest context, precizăm că abrogarea actului normativ ori a dispoziției suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziții exprese, cu aplicare de la data expirării suspendării”, se arată în acest aviz.
Proiectul de lege nu va fi dezbătut în procedură de urgență și se află în consultare publică până pe data de 21 ianuarie 2026. Senatul este camera decizională.
Judecătorii care au „boicotat” lucrările CCR o acuză pe Simina Tănăsescu de încălcarea legii și a regulamentului
În acest context, revenind la planul lui Ilie Bolojan de a anihila pensiile judecătorilor și procurorilor, Curtea Constituțională a reluat, ieri dimineață, ședința întreruptă duminică pentru a dezlega dacă legea în cauză este sau nu constituțională. Însă din nou nu a fost cvorum. Cei patru judecători care au cerut amânarea și o analiză de la Ministerul Justiției au lipsit de la lucrări. Motiv pentru care dezbaterile vor fi reluate la data de 16 ianuarie 2026.
În aceste condiții, legea nu mai poate intra în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2026.
Cei patru judecători care au determinat această amânare au transmis, ieri, prin intermediul unui comunicat de presă, că actuala conducere a Curții Constituționale nu respectă legea. Aceștia susțin că sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrată vineri, 5 decembrie 2025, la ora 14.45, iar în aceeași zi, președinta Curții, Simina Tănăsescu, s-a desemnat pe ea însăși judecător-raportor și a fixat termen de judecată pentru data de 10 decembrie 2025, „la mai puțin de trei zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale”.
Mai departe, cei patru acuză că „această accelerare extremă a procedurii a fost primul semnal al unei abordări atipice într-un dosar de o asemenea importanță, cu impact major asupra statutului magistraților și asupra jurisprudenței consolidate a Curții Constituționale în materie de pensii de serviciu. La termenul din 10 decembrie, cauza nu a putut fi soluționată, întrucât raportul întocmit a fost considerat incomplet. Dosarul a fost amânat, însă noul termen a fost fixat pentru 28 decembrie 2025, o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate”.
Au cerut clarificări: Se modifică sau se anulează pensiile de serviciu
În același comunicat de presă se precizează că, deși în ședința din 10 decembrie 2025 s-a solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, în acord cu soluția adoptată pentru toate celelalte cauze aflate pe rolul Curții, „președinta CCR a refuzat această variantă”. „Toate celelalte dosare au fost trimise pentru 22 ianuarie 2026, în timp ce cauza privind pensiile magistraților a fost menținută pe un calendar accelerat. Această diferență de tratament este greu de justificat și afectează însăși calitatea deliberării într-un dosar complex, care presupune analiza unor critici multiple de neconstituționalitate și raportarea la o jurisprudență europeană și constituțională”, mai subliniază cei patru judecători.
În continuare, aceștia arată că la termenul din 28 decembrie 2025, „în temeiul articolului 58 alineat 3 din Legea nr. 47/1992, un judecător a solicitat întreruperea deliberării, pentru o mai bună studiere a problemelor ridicate, cererea la care s-au raliat alți trei judecători. Textul de lege prevede expres că, într-o asemenea situație, se amână pronunțarea pentru o altă dată. Motivul cererii a fost unul de fond, anume obținerea unui punct de vedere al Guvernului care să clarifice public dacă legea în discuție modifică anumite elemente ale pensiei de serviciu sau, în realitate, abrogă efectiv acest drept al magistraților, drept consolidat printr-o jurisprudență constantă a Curții Constituționale”.
„Respectarea regulilor nu este o formalitate”
De asemenea, s-a mai cerut completarea raportului, pentru a clarifica soluțiile propuse la fiecare critică de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
„Această cerere, formulată în baza unor dispoziții legale imperative, a fost ignorată de conducerea Curții, care a refuzat să aplice articolul 58 alineat 3 și să fixeze un nou termen de soluționare”, arată cei patru judecători. În aceste condiții, ei au părăsit sala de ședință, „devenind incidente dispozițiile legale privind cvorumul de două treimi necesar funcționării plenului Curții Constituționale. De îndată, au depus la Cabinetul președintei Curții o cerere scrisă prin care au reiterate aplicarea și respectarea dispozițiilor legale”, se mai arată în comunicat.
Mai aflăm că, ulterior, cei patru judecători au fost informați că a fost fixat un termen de judecată pentru ziua următoare, 29 decembrie 2025. „În acest context, absența de la ședință nu a reprezentat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal. Participarea la o ședință convocată de la o zi la alta ar fi însemnat acceptarea acceptarea unei proceduri neconforme cu legea și cu regulamentul Curții Constituționale, nu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional. Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor CCR”, conchid cei patru judecători constituționali.