Peste o treime din decesele cauzate de acest tip de cancer pot fi evitate prin serviciile de screening, arată reprezentanții Ministerului Sănătății.
Cancerul colorectal este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauze de deces prin bolile oncologice la nivel mondial.
În România, se înregistrează anual aproximativ 13.500 de cazuri noi de cancer colorectal, reprezentând a doua cauză de cancer la femei și a treia la bărbați.
Prin caracteristicile sale, cancerul colorectal este o patologie care poate fi prevenită prin screeningul și supravegherea persoanelor asimptomatice. Potrivit specialiștilor, „peste o treime din decesele prin cancer colorectal ar putea fi evitate printr-un furnizarea riguroasă a serviciilor de screening adresate persoanelor care prezintă risc crescut”.
Proceduri întârziate aproape 10 luni
Conform legislației pentru prevenirea și combaterea cancerului adoptate în vara anului trecut, cancerul de colon este una dintre afecțiunile oncologice pentru care comisiile de specialitate de la nivelul Ministerului Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) ar fi trebui să elaboreze, până la finalul lunii septembrie 2023, Planurile și metodologiile de screening pentru cancer, în conformitate cu noile ghiduri europene (Recomandarea Consiliului Europei din 9 decembrie 2022) pentru depistarea timpurie a acestor boli. „Metodologiile de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul bronhopulmonar şi cancerul de prostată se elaborează în conformitate cu Ghidurile europene pentru asigurarea calităţii în screeningul pentru cancer şi cuprind, în mod obligatoriu, standarde de asigurare şi control al calităţii serviciilor de screening”, conform HG 709/10 august 2023.
Practic, deși noile reguli de prevenire și depistare precoce a cancerului de colon ar fi trebuit să fie gata în cel mult 45 de zile de la adoptarea acestei HG, abia acum, după aproape 10 luni, Ministerul Sănătății a pus în dezbatere proiectul de Ordin cu noua metodologie.
Testări de rutină, la fiecare 2 ani
„Screeningul joacă un rol esențial în prevenirea și depistarea precoce a acestei boli. S-a demonstrat că screeningul organizat pe baze populaționale reduce incidența și mortalitatea prin cancer colorectal”, se arată în documentul MS, precizându-se că nu este vorba despre un episod unic de testare, ci „un proces de testare sistematică și regulată a tuturor persoanelor din grupul țintă”.
În acest caz, populația țintă este formată din „femei și bărbați din grupa de vârstă 50-74 ani de ani, fără semne și simptome de cancer colorectal”.
Practic, începând cu vârsta de 50 de ani, toate persoanele vor intra în „grupa de risc mediu” și vor fi supuse unui screening de rutină, prin efectuarea unor teste o dată la fiecare 2 ani.
Testul de screening cuprinde un test imunologic cantitativ, pentru depistarea hemoragiilor oculte în materiile fecale prin test imunochimic fecal (FIT),
În cazul persoanelor aflate la risc înalt de a dezvolta cancer colorectal (adică au boli inflamatorii intestinale, polipoză adenomatoasă familială sau au istoric familial sau personal de cancer colorectal/polipi adenomatoşi) este recomandată endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia), în cel mult 6 săptămâni de la efectuarea consultației inițiale și încadrarea în categoria de risc înalt și repetarea acestei investigații la fiecare 5 ani, în cazul unui rezultat negativ de cancer.
Laboratoarele care fac testele trebuie să fie acreditate RENAR
Rezultatele la testele de screening sunt furnizate pacienților în maximum 30 zile lucrătoare de la returnarea testului FIT de către pacient, se mai precizează în metodologia publicată de MS.
Mai mult, conform documentului, laboratoarele de analize unde vor fi prelucrate aceste teste „trebuie să dețină certificate de conformitate pentru activitățile desfășurate și vor trebui auditate periodic, în acord cu prevederile legale actuale, respectiv certificat de acreditare emis de Asociația de Acreditare din România – RENAR care să ateste că laboratorul de analize medicale îndeplinește cerințele standardului SR EN ISO 15189:2013 și este competent să efectueze activități de analize medicale”.
Noua metodologie se va aplica tuturor unităților sanitare publice și private care furnizează serviciile de screening pentru cancerul de colon, iar algoritmul de testare este următorul:
- invitarea/reinvitarea la testare a tuturor persoanelor asimptomatice rezidente în vârstă de 50-74 ani de ani;
- persoane cu test FIT:
- negativ: reprogramare peste 2 ani;
- pozitiv: programare endoscopia digestivă inferioară;
- persoane care au efectuat endoscopia digestivă inferioară:
- negativ: reprogramare peste 5 ani;
- pozitiv: diagnostic, tratament și monitorizare conform protocoalelor pentru fiecare tip de leziune.
În cazul persoanelor considerate cu risc crescut de cancer colorectal, noua metodologie precizează că se poate lua în considerare începerea screeningului mai devreme, adică de la vârsta de 45 de ani.
În România, mortalitatea prin cancer colorectal a crescut cu 8% în perioada 2011-2019 și se estimează că, până în anul 2040, aceasta va înregistra o creștere de 9,4% la femei și 16,6% la bărbați. Anual se înregistrează 7.300 de decese prin cancer colorectal, reprezentând a doua cauză de deces prin boli oncologice.