Când autoritățile fiscale și judiciare din Franța, Marea Britanie și Statele Unite au anunțat, la finalul lunii ianuarie, că AIRBUS va plăti o amendă de 3,6 miliarde euro pentru fapte de corupție din cadrul grupului, am sperat că Direcția Națională Anticorupție va avea o reacție care să precizeze măcar pentru ce în România dosarul EADS a fost închis în 2018, după patru ani de cercetări. În locul acestor minime lămuriri primim doar un drept la replică fragil în informație și logică.
Trebuie să menționăm încă o dată, spre știința procurorilor DNA, deoarece aceștia nu știu, că EADS, ÎNCĂ DE LA ÎNFIINȚAREA DIN ANUL 2000, a fost o companie în cadrul marelui grup aeronautic AIRBUS, care a debutat în 1970. Mai mult, din 2014, EADS are titulatura AIRBUS GROUP, incluzând fabricarea produselor militare. Așadar, când șefa DNA Codruța Kovesi anunța în 2014 „detonarea” dosarului EADS, ancheta viza entități AIRBUS. La fel, comisiile rogatorii cerute de DNA desfășurau activitățile specifice la AIRBUS, procurorii de la Parchetul din München făceau percheziții în birouri sau domicilii ale angajaților AIRBUS care doar schimbaseră denumirea EADS în AIRBUS Group. În plus, Tom Enders, cel care conducea EADS atunci când a fost încheiat cu România contractul „Frontiera”, a devenit șeful întregului grup aeronautic AIRBUS. Același Enders, într-o formulă explicită, a spus că „rahatul nu mai poate fi ascuns sub preș”, declanșând o anchetă internă pentru a stopa practica comisioanelor ilegale care „ungeau” contractele aflate în cercetarea Parchetelor în numeroase țări.
Așadar „harta” corupției de la AIRBUS, pentru care cele trei state menționate au încasat 3,6 miliarde euro prin procedura numită acord de urmărire amânată, acoperă activități infracționale din toate entitățile grupului, inclusiv din fostul EADS, care avea sediul și conducerea în Germania. Procurorii germani care au lucrat cu românii la investigarea EADS au reușit să „scoată” 81 de milioane de euro de la AIRBUS Defence&Space GmbH printr-o amendă administrativă. Ai noștri doar au cheltuit banii publici într-o anchetă care a avut rezultat zero, închisă pentru că „fapta nu există”, dar pe care Kovesi o anunța grandioasă la debutul investigațiilor referitoare la presupuse acte de corupție ce vizau o cifră de afaceri de 1 miliard de euro.
Deci nu titlul articolului nostru este „vădit neadevărat”, nu noi lansăm „speculații cu vădit caracter manipulator”, ci dreptul la replică al DNA are aceste caracteristici.
De ce nu vor procurorii DNA să recunoască eșecul în dosarul EADS și pe deasupra sunt vădit supărați de întrebările din articolul nostru „Corupție colosală la Airbus, albită la DNA”? Este în continuare un subiect care trebuie lămurit nu doar printr-o investigație de presă; el merită o analiză în CSAT, contractul „Frontiera” fiind în zona de siguranță națională. Parchetul anticorupție se comportă asemenea chelului care își pune mâna pe cap, evocând în dreptul la replică o „agendă ascunsă” a procurorilor de care autorul articolului nu-i acuză.
P.S. Ca un „capac” spumos la această dezbatere publică rămasă nelămurită de DNA în datele ei esențiale, le mai oferim procurorilor anticorupție o informație: cel care a semnat din partea Franței amenda aplicată grupului AIRBUS este Jean-Francois Bohnert, procurorul general al Parchetului Național Financiar. Dl Bonhert este cel care s-a retras (sau a fost retras în iulie 2019) din cursa pentru funcția de procuror general european, lăsând cale liberă Codruței Kovesi. Duelul între cei doi procurori continuă, Bohnert scoțând prin amendarea AIRBUS și „scheleții” EADS ascunși prin dulapurile DNA la București.