Evenimentul oferă publicului oportunitatea de a descoperi evoluția stilistică a artistului, recunoscut pentru combinația sa unică de realism figurativ și realism fantastic, precum și pentru colaborările cu publicații internaționale de prestigiu, cum ar fi Le Monde, The New York Times și Die Zeit.
Expoziția „Retrospectiva Tudor Banuș – Delir Controlat” va fi deschisă la ARCUB – Hanul Gabroveni, în sălile Coloanelor, Lipscani și Gabroveni, și reunește peste 100 de lucrări reprezentative din diferite etape ale carierei sale, incluzând atât ilustrații iconice, cât și piese mai puțin cunoscute. Temele abordate în operele sale precum mitologia, fantasticul și realitățile sociale contemporane, reflectă o profunzime artistică ce invită la reflecție asupra complexității vieții și frumuseții cotidianului, aducând în prim-plan paradoxurile existenței umane printr-o estetică barocă și simbolică. Stilul său, influențat de Art Nouveau și diverse culturi internaționale, explorează modernitatea și schimbările sociale într-o manieră ce demonstrează o cunoaștere vastă a istoriei artei.
„Tudor Banuș acompaniază umanitatea în drumul său către un apocalips inevitabil, în timp ce, din când în când, are forța să ne facă să râdem. Aceasta nu este cea mai mică dintre calitățile sale diverse și deconcertante.” – Jean-Luc Chalumeau, critic de artă.
Lucrările lui Tudor Banuș se remarcă printr-o tehnică desăvârșită și o imaginație bogată, care îmbină elemente umane, vegetale și animale în compoziții eterogene, comparabile cu cele ale artistului de secol XV, Hieronymus Bosch, ale cărui opere sunt caracterizate printr-un stil enigmatic și imaginativ. Artistul Tudor Banuș investighează credințele și miturile contemporane, adaptându-se la o lume în continuă schimbare, cu o viziune profundă asupra coerenței și obsesiilor societății actuale. Arta sa rămâne atemporală, relevantă într-o lume postmodernă, grăbită și materialistă.
Criticul Alain Bosquet aprecia în 1980 că Tudor Banuș aduce în prim-plan fricile și nesiguranțele noastre într-un „univers carceral”, în care pământul devine nelocuibil și pericolele provin din noi înșine. Arta sa, un baroc reînnoit continuu, reprezintă un „antidot miraculos” pentru această stare iremediabilă. Obsesia artistului pentru granițele dintre real și ireal reflectă agasarea cosmică pe care o trăim, iar viziunea sa asupra lumii este marcată de un echilibru între elemente prețioase, decadente și tragice.
Mircea Cărtărescu, prieten și colaborator de lungă durată al artistului, subliniază că „arta lui Tudor Banuș este o mărturie că maeștrii încă există, încă lucrează, și că-n jurul lor se-nvârtește încă sfera pieritoare pe care trăim”. Expozițiile și ilustrațiile sale au avut un impact major nu doar în cercurile artistice, ci și asupra educației culturale a publicului, consolidându-i reputația internațională.
Tudor Banuș
Tudor Banuș, născut în 1947 la București, este un artist grafic de renume internațional, recunoscut pentru contribuțiile sale remarcabile în domeniul ilustrației și al artei grafice. Absolvent al Institutului de Arhitectură „Ion Mincu” din București, Banuș a ales să-și dezvolte cariera artistică în Franța, unde s-a stabilit în 1972. De-a lungul carierei sale de peste cinci decenii, a colaborat cu peste 50 de publicații de prestigiu, inclusiv The New York Times, Le Monde și Die Zeit, aducându-și aportul la cultura vizuală contemporană prin ilustrații inovatoare și captivante.
Stilul său este caracterizat printr-o fuziune între tehnici tradiționale și influențe postmoderne, explorând teme profunde ce reflectă complexitatea existenței umane. Tudor Banuș a ilustrat peste 30 de cărți, printre care lucrări ale unor autori celebri precum Jules Verne, Frații Grimm și Mircea Cărtărescu. Recunoașterea sa a culminat cu premii importante, inclusiv Premiul Național pentru ilustrarea cărții Enciclopedia Zmeilor de Mircea Cărtărescu, evidențiind impactul său semnificativ asupra literaturii pentru copii și a culturii românești.
Pe lângă activitatea sa ca artist grafic, Tudor Banuș a organizat peste 85 de expoziții personale în întreaga lume, consolidându-și reputația ca un ambasador al creativității românești. Prin lucrările sale, el reușește să capteze atenția publicului și să provoace o reflecție asupra relației dintre arta tradițională și societatea modernă, continuând să inspire generații de artiști și iubitori de artă.