După moartea violentă a lui Reiner și a soției sale, găsiți fără viață în locuința lor din Los Angeles, Trump a publicat un mesaj pe rețelele sociale în care l-a caracterizat pe regizor drept „chinuit” și „aflat în suferință”.
Trump susține că Reiner ar fi murit „din cauza furiei pe care a stârnit-o în rândul altora”, invocând așa-numitul „Trump Derangement Syndrome” („Sindrom al Aversiunii față de Trump”), pe care l-a descris drept „o boală incurabilă”.
Ulterior, Trump și-a mutat discursul spre lauda propriilor realizări, afirmând că presupusa „obsesie furibundă” și „paranoia evidentă” a lui Reiner față de el contrastează cu performanțele administrației sale.
Președintele a susținut că a „depășit toate obiectivele și așteptările de măreție” și că SUA se află într-o „Epocă de Aur”, „așa cum poate nu a mai fost vreodată”.
Ca de fiecare dată, Trump nu a părut nici acum că se sinchisește prea tare de efectele mesajelor sale.
De altfel, de ani de zile, el joacă același joc: lansează insulte, provoacă indignare publică și transformă scandalul într-un instrument de putere care îi consolidează imaginea de actor principal și alimentează conflicte cu elitele politice și media - conflicte pe care susținătorii săi le savurează din plin.
Întrebarea care se ridică în urma tiradelor sale la adresa regizorului Reiner nu este dacă afirmațiile sunt ofensatoare, deoarece acestea par să fi depășit cu mult limita decenței.
Nici dacă scandalul îi va distruge cariera politică, în contextul în care comportamentul său extravagant nu l-a doborât niciodată.
Iar tendința președintelui de a transforma orice tragedie într-o poveste despre sine, susținând că Reiner ar fi murit din cauza furiei generate de așa-numitul „Sindrom al Aversiunii față de Trump”, nu surprinde pe nimeni.
Totuși, acest nou atac la adresa decenței are loc într-un moment fără precedent al parcursului său politic. Trump se confruntă cu revolte interne neașteptate în rândul republicanilor: în Indiana, din cauza planurilor de redesenare a colegiilor electorale înainte de alegerile de la mijloc de mandat, și în Camera Reprezentanților, pe fondul scandalului legat de dosarele Epstein.
În același timp, el pare tot mai deconectat de preocupările alegătorilor, într-un context marcat de prețuri ridicate la alimente, servicii medicale și locuințe.
Sondajele de opinie indică o prăbușire a popularității sale, iar unii republicani încep să își imagineze un viitor fără povara reprezentată de personalitatea lui Trump.
Disprețul afișat față de Reiner - un critic vocal al lui Trump și finanțator al Partidului Democrat - ar putea fi încă o tentativă de a deturna atenția de la problemele sale. Sau, pur și simplu, o altă manifestare a dorinței sale constante de răzbunare, inclusiv împotriva adversarilor decedați.
În trecut, Trump l-a acuzat pe Reiner că ar fi fost unul dintre cei care au alimentat controversa privind Rusia în primul său mandat.
Primul mesaj postat de Trump pe platforma „Truth Social” a fost atât de ofensator, încât a fost necesar să se verifice dacă nu cumva era vorba de un fals generat de inteligență artificială.
Refuzul său ulterior de a-și retracta afirmațiile, exprimat chiar din Biroul Oval, oferă însă o imagine clară asupra stării sale actuale: un lider slăbit politic, tot mai izolat și cu un comportament public aflat într-o evidentă degradare - la scurt timp după ce a insultat o jurnalistă, numind-o „purcică”.
Dificultăți politice tot mai mari
Istoria recentă sugerează că Trump va depăși și acest scandal legat de Reiner. Pentru mulți susținători MAGA activi pe rețelele sociale, reacțiile președintelui au fost privite ca un gest de „rostire a adevărului” și o dovadă de autenticitate.
Cu toate acestea, valul general de indignare ar putea scoate în evidență ruptura tot mai mare dintre Trump și majoritatea americanilor. Episodul întărește percepția că președintele rămâne captiv propriilor resentimente, în loc să se concentreze pe guvernarea în interesul tuturor.
Orice lider din mediul de afaceri sau din presă care l-ar fi atacat public pe Reiner la câteva ore după moartea acestuia ar fi fost, cel mai probabil, concediat. Trump nu se confruntă însă cu astfel de riscuri.
Dar, pe măsură ce se apropie alegerile de la mijloc de mandat, de anul viitor, este posibil ca americanii să devină tot mai reticenți față de un șef al statului care incendiază spațiul public, fără a fi tras la răspundere de un partid obedient în Congres.
Ieșirile lui Trump subminează și săptămâni întregi de critici venite din partea susținătorilor săi și a presei conservatoare, care au acuzat publicul și adversarii politici că ar fi sărbătorit sau exploatat politic asasinarea fondatorului „Turning Point USA”, Charlie Kirk.
Există însă și o perspectivă mai întunecată, sugerată de comentariile lui Trump despre Reiner. La Washington, fostul președinte este tot mai des perceput drept un lider aflat pe o traiectorie descendentă a puterii, asemenea majorității președinților aflați în al doilea mandat.
Comportamentul său ridică însă temerea că declinul său politic ar putea fi marcat, ca și în 2020, nu de acceptarea realității, ci de abuzuri de putere și o atmosferă de confruntare permanentă.
Reiner a fost, de-a lungul anilor, un susținător activ al Partidului Democrat, participând inclusiv la evenimente de strângere de fonduri pentru Hillary Clinton, pe atunci senatoare și candidată la președinție.
Revoltă internă
Baza de putere a lui Trump la Washington s-a erodat vizibil, deși nu s-a prăbușit complet. Tot mai mulți membri ai Partidului Republican sunt dispuși să îl critice public pe președinte.
„Indiferent ce părere ai fi avut despre Rob Reiner, acest tip de discurs este inadecvat și lipsit de respect față de un om care tocmai a fost ucis în mod brutal.”, a scris pe platforma X congresmanul republican Thomas Massie, din Kentucky, devenit între timp un critic frecvent al lui Trump.
O altă disidentă din zona MAGA, congresmena Marjorie Taylor Greene, a transmis că tragedia familiei Reiner „nu ține de politică sau de dușmani politici” și că reacția corectă ar fi trebuit să fie una de empatie.
Senatorul republican John Kennedy, din Louisiana, i-a transmis un sfat simplu fostului președinte: să tacă. „Președintele Trump ar fi trebuit să nu spună nimic.”, a declarat el.
Mai mulți membri ai Camerei Reprezentanților l-au criticat, de asemenea, pe Trump. Congresmena republicană Nicole Malliotakis, din New York, a afirmat că „nu a fost un lucru potrivit de spus într-un asemenea moment” și că „politica nu ar fi trebuit adusă într-o tragedie”.
Episodul Reiner arată că Trump nu s-a schimbat. El se află însă în fața unui nou test al limitelor de toleranță ale propriului partid - și ale societății americane - față de excesele sale.