Reţeaua de socializare Facebook a revenit asupra deciziei de a cenzura fotografia în care apare fetiţa vietnameză de 9 ani, goală, arsă în timpul unui atac cu Napalm, în urmă cu 44 de ani, informează Liberation.
În timp ce furia lua amploare în Norvegia după eliminarea celebrei fotografii de către reţeaua de socializare, Facebook a explicat mai întâi că nu a văzut de ce ar accepta imagini cu copii nud şi nu şi altele în acelaşi registru. Apoi s-a răzgândit şi a anunţat vineri seara că a decis să reafişeze imaginea pe Facebook, pe conturile de pe care a fost retrasă.
Un purtător de cuvânt al companiei a declarat că în revenirea asupra deciziei reţeaua a luat în considerare reacţiile comunităţii sale de utilizatori şi "statutul de imagine emblematică şi semnificaţia istorică" a fotografiei în cauză.
Cu câteva ore mai devreme, însă, Facebook îşi asumase pe deplin cenzurarea faimoasei fotografii făcute în 1972 de fotograful Nick Ut (de origine vietnameză, Huynh Cong Ut) de la agenţia Associated Press. Fotografia arată un grup de copii care aleargă pe un drum în apropierea localităţii Trang Bang, la nord de Saigon, fugind de un bombardament cu napalm asupra satului lor. În centru se află o fetiţă în pielea goală, arsă rău, cu faţa schimonosită de durere.
Imaginea a făcut înconjurul lumii şi i-a adus autorului său, în 1973, un premiu Pulitzer, cel mai prestigios premiu în jurnalism din Statele Unite. Unii istorici chiar cred că impactul acestei fotografii asupra opiniei publice a contribuit la accelerarea sfârşitului războiului din Vietnam.
Însă, indiferent de semnificaţia sa istorică, Facebook nu a văzut decât o fată goală, ceea ce contravine condiţiilor sale de utilizare, şi a suprimat-o, inclusiv de pe contul şefei guvernului norvegian, Erna Solberg. "Apreciez activitatea Facebook şi a altor mijloace media pentru a opri imaginile şi conţinuturile care prezintă abuzuri şi violenţă. Este important ca noi să contribuim cu toţii la lupta împotriva violenţei şi abuzurilor împotriva copiilor''. ''Dar Facebook merge într-o direcţie greşită atunci când cenzurează astfel de fotografii. Acest lucru contribuie la frânarea libertăţii de exprimare", scrie prim-ministrul pe pagina sa de Facebook.
Erna Solberg a reacţionat astfel la decizia Facebook de a cenzura cel mai mare ziar al ţării, Aftenposten, care publicase fotografia pe pagina sa de Facebook. Cotidianul însuşi a criticat vehement măsura vineri dimineaţa, consacrând prima pagină acestui subiect şi publicând sub titlul "Dragă Mark", o lungă scrisoare deschisă adresată patronului Facebook, Mark Zuckerberg.
"V-am scris această scrisoare pentru că sunt preocupat de faptul că cea mai importantă instituţie media din lume restrânge libertatea în loc de a încerca să o extindă şi pentru că aceasta se întâmplă într-o manieră uneori autoritară", a scris Espen Egil Hansen, redactorul şef al ziarului.
În faţa polemicii, Facebook s-a apărat într-un e-mail transmis AFP: "În timp ce recunoaştem că această fotografie este emblematică, este dificil să se facă o distincţie şi să se permită o imagine a unui copil gol într-un singur caz şi nu şi în altele".
Polemica a început în urmă cu două săptămâni, după o postare a scriitorului norvegian Tom Egeland pe tema fotografiilor de război, ilustrată în special prin această imagine, ce a fost ştearsă imediat de Facebook. Acelaşi tratament a fost aplicat la scurt timp după aceea şi ziarului Aftenposten, care a reluat la rândul său fotografia. Miercurea aceasta, un mesaj de la Facebook a ajuns la ziar, reamintind faptul că reţeaua socială "plasează limite în ceea ce priveşte nuditatea, pentru a limita expunerea la conţinut sensibil a diferitelor persoane care folosesc Facebook" şi i-a cerut "să retragă sau să pixeleze" imaginea. "În mai puţin de 24 de ore", Facebook a eliminat ea însăşi fotografia de pe contul ziarului norvegian, scrie redactorul-şef al acestuia, Egil Hansen.
"V-am scris această scrisoare pentru a vă informa că nu mă voi supune solicitării dumneavoastră de a retrage o fotografie documentară din timpul Războiului din Vietnam, făcută de Nick Ut. Nici astăzi, nici mai târziu'', scrie Espen Egil Hansen, în scrisoarea adresată vineri lui Mark Zuckerberg. Sunt supărat, dezamăgit - să spun adevărul, chiar speriat - de ceea ce sunteţi pe cale să faceţi a fi un element de bază al societăţii noastre democratice".
Espen Egil Hansen denunţă "abuzul de putere" al lui Mark Zuckerberg şi deplânge rigiditatea condiţiilor de utilizare ale reţelei sociale, cerând o distincţie între postările mass-media şi cele ale cetăţenilor. "Media libere şi independente au o responsabilitate importantă în furnizarea de informaţii, inclusiv fotografii, care pot, uneori, să jignească şi pe care elita puterii sau cetăţeni obişnuiţi nu doresc să le vadă sau să le audă, dar care pot fi importante tocmai din acest motiv", a pledat el. Şi a cerut să se recurgă la o definiţie geografică a normelor reţelei sociale, având în vedere că ceea ce ofensează opinia publică dintr-o ţară nu va şoca în mod necesar în alta. Luând ca exemplu publicarea de caricaturi ale profetului Mahomed în mai multe ziare europene în 2005, el a spus: "A fost - şi rămâne - diferit la Oslo şi Karachi".
De ce se face atâta caz de o reţea socială pe care nimeni nu este obligat să publice? Pentru că "Dragă Mark'', continuă Espen Egil Hansen, ''sunteţi cel mai puternic redactor-şef din lume''. ''Chiar şi pentru un mare ziar cum este Aftenposten, Facebook este greu de evitat. De fapt, noi nu vrem cu adevărat să vă evităm, pentru că vă oferim un superb canal de distribuţie a conţinuturilor noastre". Dar "drepturile şi îndatoririle tuturor redactorilor-şefi din lume nu ar trebui să fie subminate de algoritmi definiţi în biroul vostru californian".
Nu este prima dată când cenzura din partea Facebook este controversată. În anul 2011, un profesor s-a trezit cu contul suspendat pentru că a postat un link către un documentar ce retrasa istoria originii mondiale, ilustrat cu o faimoasă pictură. În 2013, reţeaua socială s-a simţit jignită de un studiu al nudurilor postat de muzeul Jeu de Paume din Versailles. Şi lista ar putea continua cu multe alte exemple, adaugă Liberation.
La 8 iunie 1972, viaţa fetiţei vietnameze din fotografie, pe nume Kim Phuc, s-a schimbat ireversibil. În timpul exploziei, a suferit arsuri pe o treime din suprafaţa corpului. Ajunsă acum la 53 de ani, ea încă se trata anul trecut pentru a încerca reducerea efectelor încă persistente ale arsurilor de pe piele - cicatrici şi, mai ales, durere, conform Le Figaro.
"Nong qua, qua Nong!" (prea cald, prea fierbinte!) - este ceea ce urla fetiţa de atunci în momentul când a fost făcută fotografia devenită celebră. La mai mult de 40 de ani de la acel moment, această femeie, simbol al Războiului din Vietnam, încă mai suferă din cauza arsurilor provocate de substanţă. În 2015, ea începuse un nou lung tratament la o clinică din Miami.
"I-am mulţumit lui Dumnezeu pentru că picioarele mele nu au fost arse. Am putut scăpa de iad", mărturisea Kim Phuc la TF1, la 10 octombrie 2014.
Alergând dezbrăcată după ce şi-a rupt hainele care îi luaseră foc, fetiţa a fost salvată de autorul fotografiei, care a dus-o direct la spital. Dacă nu ar fi făcut acest gest, cu o treime din corp devastată de napalm, ea nu putea supravieţui, susţin medicii.
Femeia matură de acum nu-l va uita pe acest om, "unchiul Ut", după cum îl numeşte ea. Deşi Kim Phuc locuieşte în Canada, iar Nick Ut în Statele Unite ale Americii, între ei există o legătură foarte puternică, aşa cum este cea dintre un tată şi o fiică, scrie Le Figaro.AGERPRES