În „prima linie” a „luptei cu autoritățile abuzive care sufocă mediul” aflăm cam aceiași combatanți care își schimbă sediile sau fac rotația cadrelor. Vârf de lance este asociația Declic, pe care o găsim ca promotoare și susținătoare a manifestațiilor politice unde și-au călit acțiunile ani, până la eșecul neasumat Roșia Montana. Sub aripa protectoare a USR, devenită „aripa politică” a ecologismului radical, au fost declanșate acțiunile în instanțe care au blocat finalizarea hidrocentralelor din Defileul Jiului. Sub marea devastare pe care ar produce-o „efectul fluturelui”, la care s-au lipit mișcări cu elan și finanțări europene-Bankwatch, aripa autohtonă, sau mai anonime, cum este Neuer Weg, cu sediul la Făgăraș, lucrări de sute de milioane de euro au fost înghețate, cu consecințe greu de estimat pentru posibile inundații pe râurile de munte, care au rămas „la voia Domnului”, după deciziile din 2017 ale Curții de Apel București.
Cum se propagă „efectul fluturelui” din politică spre justiție?
Pentru a presa asupra procesului pierdut la Tribunalul București, în care reclamanții cereau anularea autorizațiilor de construire emise de autoritățile județene în 2012 și 2016 pentru finalizarea lucrărilor executate deja în proporție de 90 la sută, Asociația Efecul fluturelui, prin Călin Dejeu, lansează o petiție. Cele două amenajări hidroenergetice, cu o putere proiectată de 65 de MW, amenințau, în opinia ecologistului, speciile de pești și vidrele din perimetrul șantierului. Petiția este susținută imediat, de la Cluj-Napoca, de Declic, ONG-ul în care soția lui Dejeu are rol de conducere, campania mergând în paralel cu mobilizarea ce luase atunci avânt împotriva legilor justiției. În Parlament, somnolentul Goțiu, senator al USR, continuă interpelările adresate ministrului Energiei prin care cere oprirea lucrărilor de pe Jiu. Demersul are succes, acțiunile eco, bine coordonate în spațiul virtual prin rețeaua tip păianjen a grupurilor de acțiune și susținute în instanțe de avocați substanțial plătiți, găsesc ecou la instanța superioară. Completul de la Curtea de Apel București, condus de judecătorul Oancea Adrian Cătălin, anulează autorizațiile de construcție. În argumentarea deciziei au fost luate elemente importante de la un seminar din Austria la care tocmai participaseră judecătorii Dragoș Călin (de la CAB) și soția acestuia, Roxana Maria Călin, în februarie 2017. Jurnaliștii rețineau că Dragoș Călin era copreședinte al Forumului Judecătorilor, un ONG susținut de platformele #rezist. Cercul de interese se închide ca în efectul fluturelui. Oancea provine din poliție, fiind ofițer judiciarist până în 2005. Firme cu acționariat și sedii în Austria erau în diferite divergențe comerciale cu Hidroelectrica, partea perdantă în procesul cu #reziștii.
„Rețeaua” vizează obiective strategice
Banckwatch România face parte din rețeaua Banckwatch, senzor de avertizare pentru proiectele de mediu din Europa Centrală și de Est. Urmărește cu prioritate să blocheze în România și Balcani, prin campanii de sensibilizare și acțiuni în justiție, investiții în energetică. Activiștii ei promovează cu fanatism energiile regenerabile, dar lovesc, în perimetrul de acțiune, energia hidro, considerată „curată” de Uniunea Europeană. Organizația a cerut în instanță și blocarea autorizațiilor pentru continuarea proiectelor de la Cernavodă; au reușit prin instanțe și acțiuni sprijinite de USR întârzierea sau stoparea investițiilor în mineritul de suprafață din Oltenia și modernizarea grupurilor de la termocentralele Turceni și Rovinari.
Neuer Weg, organizația civică înregistrată în Făgăraș, îl avea ca lider pe Albu Erwin, politician USR din Codlea. Organizația a preluat numele ziarului comunist de limbă germană care a apărut în România înainte de 1990. Promovează pantransilvanismul, o autonomie locală extinsă a provinciei. Nu a fost clar de ce a intervenit ca parte interesată în procesul privind hidrocentralele din Defileul Jiului. Erwin a ajuns viceprimar la Codlea (nu la Coldea!), migrând spre PNL, din partea căruia a candidat la alegerile locale din 2024 pentru funcția de primar.
O declarație emisă de la Cotroceni, cu câțiva ani înainte de declanșarea invaziei Ucrainei, plasa agitația ecologistă în legătură cu interesele Rusiei ca România să nu-și exploateze resursele energetice. Mihaela Cârstei, expert în energie și analist de mediu, evidenția la o dezbatere organizată de Atlantic Council: „Dintr-odată, în țări în care micile ONG-uri n-o duceau prea bine, apăreau dintr-odată toate aceste ONG-uri bine finanțate, care aduc proteste bine organizate”.
Declic se luptă cu guvernul, ministere și miniștri
„Lupta continuă!”, vorba eternului revoluționar Che Guevara. În ianuarie 2023, Declic deschide o acțiune împotriva Guvernului, a premierului Ciucă, a Ministerelor Mediului și cel al Energiei, inclusiv a miniștrilor de resort. Organizația ecologistă cu acțiuni vădit politice din Cluj-Napoca solicita instanței de contencios administrativ și fiscal „obligarea pârâților să ia toate măsurile necesare în vederea reducerii cu 55% a gazelor cu efect de seră până în anul 2030, respectiv atingerea neutralității climatice până în 2050, să ia toate măsurile necesare pentru creșterea ponderii regenerabilelor până la 45%...” . Adică, exact obiective asumate de guvern prin semnarea unor acorduri la nivel global pentru schimbările climatice și incluse în hotărâri și strategii ale Uniunii Europene, aflate în planurile de etapă ale guvernului. Acțiunea Declic și a membrilor conducerii asociației este cu scop evident propagandistic, ei revenind în actul trimis instanței cu temele predilecte organizației: „încălcări ale legislației privind evaluarea impactului de mediu a proiectelor energetice, în special în extinderea carierelor de lignit din Gorj, proiectul hidroenergetic din Defileul Jiului”, la care adaugă marea lor suferință: „încercări repetate ale Parlamentului de a modifica limitele ariilor protejate din România pentru a facilita construcția unor proiecte energetice de interes național”. Pe parcursul procesului, apare ca intervenientă și Asociația 2 Celtius, cu sediul în Cugir, interesată și ea de strategia guvernului, care nu ar respecta Acordurile climatice de la Paris. 2 Celtius reclamă faptul că „până la începutul anului 2023 au fost înregistrate doar 23.000 de automobile electrice”. Anterior și Bankwatch România intervenise în procesul deschis de Declic.
Refuz la Curtea de Apel Cluj
În iunie 2023, CA Cluj ia decizia în procesul deschis de Declic. Sentința civilă nr. 312/2023 dată de președintele instanței, judecătorul George Barbura-Turcu, arată că „respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții Asociația Declic, în contradictoriu cu pârâții Primul Ministru, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministrul Energiei”. La fel sunt respinse și cererea de chemare în judecată a Guvernului și ministerelor menționate, cât și „cererile de intervenție accesorii formulate de Asociația Bankwatch România, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr. 1, bl. 16, sc. 1, ap. 6, sector 1 și Asociația 2 Celtius, cu sediul în Cugir, str. Al Sahia, nr. 18, sc. C, ap. 5, jud. Alba”.
Aberații eco: Hidrocentralele „comuniste” trebuie abandonate
Un grup eco, reunind Asociația WWW România, Declic, Bankwatch și 2 Celtius, a difuzat observațiile la Strategia Energetică a României, document aflat, după 14 iunie 2024, în procesul de consultare publică. Reținem, ca punct central al acestor observații, opoziția la construirea de noi capacități hidroenergetice, deși această energie este inclusă în categoria de resurse regenerabile, iar în cazul României, aceste amenajări au rol decisiv în apărarea contra inundațiilor. Asociațiile menționate cred că „strategia nu ar trebui să mai includă noi capacități de dezvoltare a centralelor hidroenergetice”. Ținta este cea mai mare și eficientă companie cu capital majoritar românesc, listată de anul trecut pe Bursa de Valori București, atacurile publice repetate ale acestui grup ecologist având și posibile influențe asupra cursului acțiunilor Hidroelectrica. Sunt contestate și considerate cu „efect negativ” amenajarea din Defileul Jiului și cea de pe râul Răstolița, care ar avea doar „beneficii modeste în sectorul energetic”. Concluzia este radicală, pe măsura acțiunii de subminare a strategiei energetice: „Finalizarea unor proiecte hidroenergetice vechi, planificate cu zeci de ani în urmă, ( ..) nu poate reprezenta o componentă serioasă a unei viziuni energetice sustenabile”.
Răstolița a devenit „Stalingradul” ecologiștilor
Răstolița a devenit în ultimele luni un fel de „Stalingrad” pe terenul de luptă al grupului de organizații de mediu menționate, care lansează multe informații neadevărate despre „pericolul” hidrocentralei. „Omul negru”, după ce Virgil Popescu a ieșit din ministeriat, este acum Sebastian Burduja, ministrul care susține necondiționat finalizarea investiției și începerea producției de energie chiar din acest an, obiectivul având și rol important în regularizarea apelor în bazinul hidrografic al râului Mureș. Vârf de lance al ofensivei dezlănțuite împotriva proiectului Răstolița este același Călin Dejeu, devenit între timp slujbaș la stat, trecut de la Ministerul Mediului la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene. Slujba de funcționar public, în interiorul „sistemului”, este probabil benefică mai ales pentru Declic, unde doamna Luminița Dejeu, soția lui, este pe post de reclamant asiduu al guvernului.
Noul front: Neptun Deep
O acțiune coordonată a activiștilor de mediu vizează blocarea începerii producției în perimetrul gazier Neptun Deep. Zăcămintele de gaze din Marea Neagră sunt o resursă luată în calcul cu pondere importantă în echilibrarea importului de gaze, după renunțarea la aprovizionarea din Rusia. Greenpeace România a organizat în 23 septembrie un protest la capătul gazoductului Tuzla-Podișor, punct nodal pentru preluarea gazelor din perimetrul marin. Este boicotată și pusă sub oprobiul public lucrarea de bază a Transgaz, fără de care nu se pot introduce în circuit comercial gazele din Marea Neagră. „Am venit să tragem un semnal de alarmă asupra acestui proiect toxic, care ne va bloca în era combustibililor fosili”, perorează Alin Tănase, organizatorul protestului.