De la tribuna Parlamentului, Rizea le-a cerut colegilor să nu aprobe solicitările procurorilor. „Printr-un un vot negativ nu blocați Justiția, însă ceea ce veți face, veți promova o anchetă corectă. Astăzi sunteți chemați în a gira o serie de inadvertențe ale procurorilor. Nu există probe să se aprecieze asupra arestării mele”. Deputatul a reușit să-şi înduioșeze colegii mărturisindu-le că fiul său este adoptat, iar procedura de adopție nu s-a încheiat încă şi ar fi în pericol dacă ar ajunge după gratii. „Vă las pe voi să decideți dacă începând de mâine voi putea avea o familie, alături de soție și copil”, a fost elementul cu impact emoţional din discursul lui Rizea. Iar strategia a dat roade. Pentru reținere au votat 141 de deputați și 114 împotrivă, în timp ce pentru arestare au votat 120 pentru și 105 împotrivă, fiind nevoie de 122 de voturi pentru ca solicitarea să treacă. Înaintea votului din plen, deputatul PSD a încercat să își convingă colegii de partid de nevinovăția sa, însă nici măcar nu a primit cuvântul la ședința social-democraților, la care a participat și Liviu Dragnea. „Votul va fi unul pozitiv și mă aștept ca toți colegii deputați să fie prezenți la plen”, a declarat Dragnea. Rizea a fost chiar ținta unor ironii, „ce faci executatule?”, i s-a adresat unul dintre colegi deputatului. Acesta a încercat să obțină clemență și marți, la sediul partidului, dar a fost, de asemenea, ignorat. Cu toate acestea, colegii l-au salvat de la arestarea preventivă, deși raportul Comisiei Juridice a fost unul pozitiv.
DNA face ravagii
Actuala legislatură, începută în decembrie 2012, a numărat iniţial 588 de parlamentari. Ceea ce înseamnă că actualul Parlament este cel mai numeros din istorie. Chiar şi aşa, lupta anticorupţie a făcut ravagii printre aleşi. După demisia „baronului puilor” Florin Popescu, al cărui loc a fost deja vacantat în Camera Deputaţilor, au mai rămas 544 de senatori şi deputaţi. Diferenţa de 44 provine de la cei care au demisionat în urma condamnărilor sau urmăririi penale sau au plecat din Parlament în funcţii mai bune. Este cazul fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, uns şef la SIE şi al „socrului” Ilie Sârbu, detaşat la Curtea de Conturi. Doar anul trecut, spre exemplu, au plecat din funcţii 21 de parlamentari. Dintre aceştia, 12 şi-au pierdut mandatul din cauza problemelor penale sau a incompatibilităţii. Printre cei care au demisionat în 2015 se numără Darius Vâlcov, Miron Mitrea, Oana Mizil, Constantin Adăscăliţei sau Marko Attilla.
Salvarea de la „retrogradare”
Odată cu salvarea lui Cristian Rizea, numărul aleşilor feriţi de braţul Justiţiei a ajuns la 12 în actuala legislatură. Ultimele cazuri sunt cele ale deputatului PNL Cătălin Teodorescu, în decembrie anul trecut şi, cel mai recent, Mădălin Voicu, salvat şi el de colegi datorită „charismei” de care se bucură în Camera Deputaţilor. În cazul parlamentarilor, păstrarea imunităţii nu înseamnă însă şi încetarea urmăririi penale. Pentru deputaţii şi senatorii care au fost în trecut miniştrii, cei apăraţi de colegi scapă automat de începerea urmăririi penale. A fost cazul foştilor miniştrii Varujan Vosganian, Laszlo Borbely, Daniel Chiţoiu, Victor Paul Dobre şi chiar al fostului premier Victor Ponta.
Se bat în dosare
În total, în decurs de nici patru ani, 103 parlamentari s-au ales cel puţin cu un dosar penal, o decizie definitivă de incompatibilitate sau o condamnare. Rizea este al cincilea doar în acest an. Dintre cei condamnaţi, nouă au ajuns după gratii în urma unei condamnări definitive. Există însă şi aleşi condamnaţi în primă instanţă care încă activează în Parlament, cum este cazul liderului PSD Liviu Dragnea, condamnat în mai 2015 la un an de închisoare cu suspendare.
12 deputaţi sau senatori au fost salvaţi de Justiţie prin votul colegilor de la începutul acestei legislaturi, în decembrie 2012