Menționăm încă de la început că numele pantalonilor are legătură și cu Sfântul Pantelimon. Greu de crezut? Gheorghiță Ciocioi vă va convinge cu argumente imbatabile: „Cum tot vine Paștele, «ochii pe pantaloni».... Noi, de sărbătoare, cum altfel! Obicei moștenit din copilărie la români. Că erau socotiți barbari în Roma antică, disprețuiți, nu mai contează. Astăzi, sunt aproape obligatorii, aduși fiind în Europa de turci și maghiari. Există chiar istorii ale pantalonilor (a se vedea, de pildă, Christine Bard, Une histoire politique du pantalon, Paris, Éditions du Seuil, 2010). Însă nu asupra lor vom adăsta, ci, pe scurt, a numelui acestora.”
Cei numiți Pantaleone
Să purcedem: „De unde numele pantalonilor? Gândul ne poate purta rapid la un împrumut din franceză - pantalon. Ori la termenul din neogreacă - pantalóni. Altfel, până mai ieri, românii erau cu ițarii. Și nu numai... Dar, mai departe, la franțuji? Un împrumut din italianul Pantalone. O poreclă dată venețienilor, ce purtau pantaloni lungi și strâmți. Sigur, nu de la articolul dat le-a venit porecla, numele regional, ironic, ci din pricina numelor de Pantaleone, Pantaleon, Pantalon (atât de Botez, cât și de familie). Foarte răspândite la un moment dat printre venețieni. Italienii din alte regiuni au început să-i numească astfel «pantaleoni» - «cei numiți Pantaleone».”
Un negustor bătrân, zgârcit și bogat
De ce, totuși, Pantaleone? „Venețienii aveau o osebită devoțiune (populară) către Sfântul Pantelimon, cunoscut/ numit în sinaxarele catolice nu ca la ortodocși, ci Pantaleone di Nicomedia (it.), Pantaléon (fr.) etc. Explicația numelui Πανταλέων (Pantaléōn), din grecește, o cunoaștem cu toții: cel puternic/ întru totul ca un leu; πάντᾰ/pánta - tot; λέων/ léōn - leu. Însă nu măreața biserică din Veneția închinată Sfântului Pantelimon, ori miile de nume purtate de venețieni vor contribui decisiv la numele pantalonilor de astăzi, ci un vestit personaj - Pantalone - din commedia dell’arte (teatru popular, mai pe scurt). Pantalone era un bătrân negustor, bogat și zgârcit, reprezentând/ jucând tipul clasic al venețianului.”
A înfige leul
Adică? „Purta, da, pantaloni lungi, strâmți și roșii. Ca toți venețienii. Franțujii, mulțumită personajului bufon cu acest nume, îmbrăcat într-un «articol vestimentar» precum cele descrise mai sus, și executând «o pantalonadă» în commedia dell'arte, vor «descoperi» în secolul al XVI-lea pantalonii. De la «îmbrăcat» ca Pantalone/ Pantalon, așadar, la pantaloni. Desigur, în timp, aceștia vor ține pasul cu moda...”. O ultimă tușă aici: „Numele de Pantaleone, dat venețienilor, era, adeseori, în trecut, subiect de glume acide în Europa. Pantaleone («venețianul») mai era numit și «Pianta il leone (di San Marco)» - cu referire la a lua în stăpânire un teritoriu în numele Veneției. Atunci când venețienii ocupau un oraș sau un port înfigeau steagul cu leul înaripat, sau sculptau acest «simbol oficial» al Veneției pe ziduri. Plantau/înfigeau leul.”
Haină lungă
Alt termen de „garderobă” – haină: „Un cuvânt cu înțeles uitat folosit adeseori la plural: haine. Termen slav, împrumutat de timpuriu din sârbă (limbă în care are o formă mai apropiată de cea cunoscută în română: halina). Limba veche sârbă îl păstrează cu sensul de haină lungă mai ales în textele religioase. Versiunile mai noi ale Bibliei sinodale sârbe tind să elimine însă termenul dat (folosit în doar 3-4 rânduri, prin comparație cu cele anterioare, unde acesta apărea de zeci de ori). «Ко се то дотаче мојих «хаљина»? («Cine s-a atins de hainele Mele?») - este unul dintre aceste exemple. Evident, de la hainele lungi din perioada romană până la «hainele nemțești» de astăzi, moda vestimentației a cunoscut diverse etape. Româna, pentru veșminte, costum - îmbrăcăminte în general -, a păstrat numirea de haine. Nu tot același lucru s-a întâmplat cu sârba, unde haina lungă (adeseori largă) - хаљина - desemnează astăzi rochia, îmbrăcămintea unei femei formată dintr-o singură «piesă», iar arareori roba. Nu în ultimul rând, un cuvânt simpatic dinspre limba bulgară – knigoman: „Echivalent în română: șoarece de bibliotecă, bibliofil, cititor înrăit. Din kniga -- carte și man - de la manie.”
Pastila de religie
Imnul Acatist - 1400 de ani?
„Evident, nu.”, răspunde Gheorghiță Ciocioi, filolog preocupat și de etnologie religioasă. Iată argumentele: „Anul 626 nu poate fi momentul «nașterii» imnului, ci anul în care acesta devine imnul biruinței și ocrotirii Maicii Domnului. Cel mai probabil «Imnul» a fost compus în veacul al VI-lea, în școala vestitului Roman Melodul. Posibil ca versurile să mai fi suferit oarece modificări în/după 626, desigur. Un imn de mulțumire cântat după o împrejurare dramatică. Heraclius era plecat în Răsărit, luptând cu perșii (sasanizii). Generalul persan Șahrbaraz (în tălmăcire din persană, Mistrețul imperiului; șahr - țară/imperiu; baraz/warāz- mistreț) atacă Marea cetate a lui Constantin împreună cu avarii (stabiliți în Panonia și vestul României) și slavii (ce descinseseră de puțină vreme în Balcani).”
Procesiune pe ziduri
Mai departe: „În tradiția ortodoxă, salvarea Constantinopolului, în situația dată, este atribuită mijlocirii Maicii Domnului. Patriarhul Serghie va porunci săvârșirea unor procesiuni (pe ziduri, în piețe) cu icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. După respingerea asediului, la biserica din Vlaherne (cel mai important locaș din Constantinopol închinat Maicii Domnului), se va cânta, drept mulțimire pentru izbăvire, Imnul Acatist. O tradiție (a «Acatistului Bunei Vestiri») cultivată de atunci, peste veacuri, până astăzi.”
„De unde numele pantalonilor? Gândul ne poate purta rapid la un împrumut din franceză - pantalon. Ori la termenul din neogreacă - pantalóni. Altfel, până mai ieri, românii erau cu ițarii.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Pantalone? O poreclă dată venețienilor, ce purtau pantaloni lungi și strâmți. Sigur, nu de la articolul dat le-a venit porecla, numele regional, ironic, ci din pricina numelor de Pantaleone, Pantaleon, Pantalon.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Venețienii aveau o osebită devoțiune (populară) către Sfântul Pantelimon, cunoscut/ numit în sinaxarele catolice nu ca la ortodocși, ci Pantaleone di Nicomedia.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„Explicația numelui Πανταλέων (Pantaléōn), din grecește, o cunoaștem cu toții: cel puternic/ întru totul ca un leu; πάντᾰ/pánta - tot; λέων/ léōn – leu.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog
„După respingerea asediului, la biserica din Vlaherne (cel mai important locaș din Constantinopol închinat Maicii Domnului), se va cânta, drept mulțimire pentru izbăvire, Imnul Acatist.”, Gheorghiță Ciocioi, etnolog